Ministrul Educaţiei îşi bate joc şi de aplicarea Legii Educaţiei

Aşa cum am aflat cu toţii, miercurea trecută, în mare secret, domnul ministru al educaţiei, Daniel Petru Funeriu a decis să publice în Monitorul Oficial al României Ordinul cu numărul 3753/09.02.2011 "privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ". Nu mai vreau să comentez acum felul în care Guvernul a decis să acţioneze pentru promovarea acestei legi, forţând Constituţia şi legile ţării. În schimb, vreau să mă refer la acest Ordin al ministrului Funeriu pentru că el ne arată cât de „profesionist” lucrează actualul ministru al educaţiei şi cât de preocupat este el de soarta învăţământului din România. Acest ordin ar fi trebuit să aducă lămuririle necesare pentru aplicarea Legii Educaţiei care tocmai intrase în vigoare. El nu numai că nu face asta, dar din contră, crează şi mai mult haos în sistem.

 În primul şi primul rând, într-un stat de drept nu putem accepta ca un Ordin de Ministru precum cel publicat săptămâna trecută  la ceas de seară de către domnul Funeriu să reglementeze “peste” o lege organică! Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a avut timp suficient pentru a pregăti în mod transparent şi fundamentat normele de aplicare a Legii Educaţiei (Legea 1/2011), astfel încât metodologia să nu arunce sistemul de învăţământ în haos. Văzându-se cu sacii în căruţă şi cu legea promulgată, domnul Funeriu nu s-a mai obosit însă şi a preferat să lucreze hoţeşte, publicând Ordinul abia în noaptea de după intrarea în vigoarea legii. Prin acest mod de lucru, ministrul nu numai că a încălcat legea, nerespectând procedurile de emitere şi de transprenţă a actelor normative, dar şi-a dovedit şi lipsa de profesionalism şi slaba capacitate de coordonare a ministerului pe care, teoretic, îl conduce.

 În al doilea rând, Ordinul Ministerului Educaţieinu numai că nu aduce clarificările necesare pentru aplicarea Legii Educaţiei, dar încurcă şi mai mult lucrurile. În acest act se spune că reglementările existente până în prezent rămân valabile. Întrebarea este atunci ce prevederi din Legea  Educaţiei se aplică totuşi? Doar cele care îi convin domnului ministru şi prin care poate să lovească în adversarii săi politici? În actele juridice, administrative, legate de legislaţia muncii, nu pot fi invocate prevederi din legile tocmai abrogate de Legea1/2011, dar nici cele din Legea 1/2011, pentru că, aşa cum spune Ordinul, rămân în vigoare reglementările existente la începutul anului şcolar 2010-2011. Mă întreb atunci cum se va proceda?

Prin acest ordin, ministrul Daniel Funeriu le interzice profesorilor ca, începând din semestrul al II-lea al acestui an universitar, să-şi rezerve mai mult de o normă şi îi trimite pe profesorii pensionari la plata cu ora. Reglementarea impusă mi se pare aberantă şi riscantă. Înprimul rând, conform legii, pensionarea unor cadre didactice generează modificarea statelor de funcţii şi, tot conform legii, modificarea statelor de funcţii din unităţile şcolare nu poate fi făcută în timpul anului şcolar.Concluzia e că, dacă un cadru didactic e pensionat în timpul anului şcolar şi nu acceptă să continue la plata cu ora, există riscul ca acele cursuri pe care le preda el să nu le mai predea nimeni.

Un alt aspect la care aş dori să mă mai refer este Articolul 4 al acestui ordin semnat de către ministrul Daniel Petru Funeriu. Acesta prevede că "ministruleducaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite instrucţiuni pentru buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ". Voi trece atât peste faptul că aceste instrucţiuni nu pot avea valoare juridică, cât şi peste inconsistenţa logică a gândirii ministeriale: este greu de crezut că un ministru putea emite instrucţiuni pentru "reaua desfăşurare a procesului instructiv-educativ". Mă văd însă nevoit să semnalez un aspect cel puţin hilar: practic, am ajuns în situaţia în care un ministru al educaţiei îşi dă singur sarcini. Profesorii şi elevii din România s-ar putea întreba pe bună dreptate: ce se va întâmpla în cazul în care domnul ministrul Funeriu nu va respecta acele sarcini? Se va auto-sancţiona?

  Din păcate, prin acest ordin, ministrul DanielPetru Funeriu ne întăreşte încă odată convingerea că rămâne un diletant în problemele învăţământului şi o marionetă în mâinile protectorilor săi politici. Legea Educaţiei reprezintă pentru el doar, aşa cum chiar el însuşi a declarat, un "rezultat politic cuantificabil" pentru a încerca să aibă "şi oactivitate politică proeminentă". Domnia sa este mult mai preocupat de viitoarea sa carieră politică în interiorul PDL, decât de soarta sistemului de învăţământ din România. Vrea să folosească această lege doar pentru a-şi netezi cariera politică şi nu pentru a aduce schimbarea reală în educaţie.

Un asemenea Ordin de Ministru arată cât se poate declar dezinteresul ministrului pentru aplicarea Legii Educaţiei. De fapt, domnii Emil Boc şi Daniel Petru Funeriu, în numele "luptei de clasă" şi din dorinţa de a plăti poliţe adversarilor politici, s-au grăbit cu termenul de 9 februarie şi acum şi-au dat seama că legea nu se poate aplica. O hotărăre înţeleaptă ar fi fost ca legea să intre în vigoare abia începând din septembrie 2011, odată cu începerea noului an şcolar şi având toate metodologiilede aplicare pregătite. S-a dovedit, astfel, încă odată dacă mai era cazul, că soluţia adoptării Legii Educaţiei printr-o asumare forţată a răspunderii guvernamentale a fost cea mai proastă variantă posibilă şi cu un impact devastator pentru modul de funcţionare a întregului sistem de învăţământ.

  În final, aş vrea să vă mai semnalez un lucru: dacă tot sistemul de învăţământ este condus prin ordine şi instrucţiuni emise şi aflate la discreţia ministrului, atunci ce rost mai are să avem o lege? Într-o declaraţie recentă făcută la Oradea, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, doamna Oana Badea declara că "fără legislaţia secundară, care dă viaţă textului, Legea Educaţiei reprezintă doar o hârtie". Din păcate, aşa cum a înţeles să elaboreze această legislaţie secundară, pentru domnul ministru Funeriu hârtia legii rămâne una creponată, iar aplicarea Legii Educaţiei rămâne o mare bătaie de joc.

 (declaraţie politică din plenul Senatului din 14.02.2011)

Leave a Reply