Generaţiile viitorului sau generaţiile şpăgii? Pentru o educaţie morală a tinerilor

„Să plecăm sau să rămânem?“ Iată întrebarea care îi preocupă din ce în ce mai mult pe tinerii din România. Într-o ţară normală, civilizată, soluţia emigrării ar trebui să fie una individuală. Te duci în străinătate pentru performanţă şcolară, te duci să ai o carieră profesională sau pentru un partener care promite să fie pe viaţă. În România, soluţia emigrării a ajuns, din păcate, un fenomen de masă. Este o soluţie a supravieţuirii! Tinerii se decid să plece din România pentru că le lipsesc certitudinile şi perspectiva. Le lipseşte şansa de a-şi construi viitorul într-o societate aşezată. Oare ce-i poţi spune unui tânăr aflat pe băncile facultăţii, despre viitorul care-l aşteaptă în ţara lui? Despre ce şanse îi poţi vorbi?
Cine are curajul să promită unui tânăr să rămână în România pentru că are pentru ce rămâne aici? „Rămâi, mizează pe ţara asta şi pe viitorul tău în ea. Rămâi, fiindcă aici vei avea posibilitatea să-ţi împlineşti visurile”. Cine are curajul să promită aşa ceva astăzi, fără a cădea în derizoriu sau demagogie?
 
De ce ne pleacă tinerii cei mai valoroşi? Pentru că s-au săturat să mai fie minţiţi de guvernanţi, pentru că nu mai acceptă ca nonvalorile să ajungă modele de urmat în societate, pentru că resping perspectiva de a corupe sau de a fi corupţi. 
Pentru că România este o ţară unde corupţia a ajuns să fie considerată normalitate, dacă nu cumva fatalitate. Citeam în presa de săptămâna trecută despre elevi de liceu şi studenţi cercetaţi penal pentru că şi-au luat permisul de conducere dând şpagă. Elevi şi studenţi cărora li se pare normal să dea 350 de euro şpagă pentru un permis. Şi nu este doar un caz izolat. Studiile arată că avem o generaţie de tineri care nu văd nicio problemă dacă dau şpagă. Unii deja îşi cumpără examene, alţii îşi motivează absenţele pe bani. 
Conform unui sondaj recent incluzând 1.300 de tineri cu vârsta între 16 şi 26 de ani, din mai multe oraşe din ţară, coruptia este considerată imorală doar de către 11% dintre tinerii din România! Doar pentru atâţia, corupţia este un "act rău, dăunator, imoral". Pentru restul, marea majoritate, corupţia poate fi "bună" pentru că uşurează rezolvarea lucrurilor şi ajută la obţinerea mai rapidă a unor lucruri sau servicii.
Iată tabloul trist al unei ţări lipsite de orice perspectivă. Mai devreme sau mai târziu, România va ieşi din criza economică, cu sau fără Guvernul portocaliu al domnilor Băsescu şi Boc. La modul cum arată însă lucrurile astăzi, din păcate, din criza morală, societatea noastră nu va izbuti să iasă nici în următoarele generaţii. 
Şi asta pentru că toate aşa-zisele reforme ale educaţiei de până acum au eşuat în a asigura cadrul necesar pentru educaţia morală a tinerelor generaţii. Prin educaţie morală înţeleg acea dimensiune a educaţiei prin care se urmăreşte formarea şi dezvoltarea conştiinţei şi conduitei morale a personalităţii şi caracterului uman. Şcoala românească a făcut prea puţin pentru a asigura tinerilor acestei ţări o astfel de educaţie, pentru a le pregăti o bază morală solidă. Fie că ne place sau nu s-o recunoaştem, şcoala românească a eşuat lamentabil în a face din aceşti tineri oameni mai buni şi cetăţeni mai responsabili. 
Putem avea noi cele mai bune legi ale educaţiei şi cei mai buni specialişti din Europa în diverse domenii. Până când, de pe băncile şcolii vor ieşi însă elevi şi studenţi care consideră că a da mită şi şpagă este un lucru pozitiv şi benefic atât pentru educaţia lor, cât şi pentru viitorul lor profesional, orice efort este în zadar. Societatea românească nu se va însănătoşi, ba din contră, pe termen lung ne vom adânci şi mai mult în marasmul imoralităţii cotidiene. 
Şi atunci ce e de făcut? Cred că responsabilitatea ne aparţine în primul rând nouă, celor care avem puterea de decizie şi posibilitatea de a schimba ceva. Pentru a nu compromite definitiv şansele societăţii româneşti, trebuie să construim acel cadru instituţional în care tinerii să poată avea încredere că funcţionează corect şi că le oferă şansa de a se realiza după meritele fiecăruia. În primul rând, noi trebuie să ne schimbăm pentru a le arăta că poţi să te realizezi şi dacă eşti cinstit şi onest şi nu dai şpagă. Trebuie să le oferim altfel de modele de urmat, altfel de instituţii şi un altfel de învăţământ, care să-i sprijine să-şi dezvolte capabilităţile şi să-şi deschidă mintea. Să promovăm legi care le vor stimula iniţiativele, le vor proteja achiziţiile şi munca, familia şi viaţa.
Peste ani, nepoţii şi strănepoţii noştri nu ne vor judeca doar prin prisma faptului că am reuşit sau nu să scoatem ţara din criză. Citeriul nostru de evaluare şi, până la urmă şi de autoevaluare va fi unul mult mai simplu; însă pe cât de simplu, pe atât de greu de realizat: oare am reuşit să ne îndeplinim responsabilitatea de le reda tinerilor speranţa că pot trăi într-o societate normală, aici în România?
 
(declaraţie politică din şedinţa plenului Senatului din 21 februrie 2011

0 thoughts on “Generaţiile viitorului sau generaţiile şpăgii? Pentru o educaţie morală a tinerilor

  1. A vorbi despre moralitate, intr-o tara cum este cea a Romaniei, mi se pare trist de-a dreptul, in conditiile in care cultura, bunul-simt, valorile morale, corectitudinea, sunt concepte practic inexistente, lipsite cu desavarsire din vocabularul actualei societati romanesti, o societate imbecilizata pana in maduva oaselor, avand ca modele nonvalorile, in defavoarea adevaratelor talente ale tarii, care sunt lasate in umbra, din simplul motiv ca nu sunt suficient de "cool" pentru a se face remarcate. Tanara fiind, m-am gandit de multe ori sa aleg calea strainatatii, deoarece m-am saturat sa fiu catalogata drept fraiera, de catre toti imbecilii, care percep valorile morale ca fiind demodate, insa m-am razgandit, deoarece inca mai am convingerea ferma ca ceva tot se va schimba in aceasta tara , schimbare care ar trebui in primul rand sa porneasca de la noi, cetatenii de rand, deoarece modele demne de urmat, cu greu se mai gasesc. In ceea ce priveste educatia, tinerii din ziua de azi urmeaza o facultate nu pentru ca vor sa fie cei mai buni in domeniul pe care il practica sau pentru ca le place ceea ce fac, ci din contra, pentru simplul motiv ca acea facultate este la moda, se poarta sau pentru ca unii dintre ei au avut ghinionul sa faca un liceu de profil si neavand alta alternativa, au ales tot o facultatae de genul, prin urmare, sa nu ne miram de faptul ca, majoritatea studentilor nu-si gasesc un loc de munca dupa terminarea facultatii . O zi buna.

Leave a Reply