Ministrul educaţiei sancţionează dascălii din România pentru curajul de a-şi cere drepturile legale

Nu au trecut nici două săptămâni de la ultima mea declaraţie politică ce viza sistemul de învăţământ din România şi iată că sunt nevoit din nou să vin în faţa dumneavoastră şi a cetăţenilor pe care îi reprezentaţi în Parlamentul României pentru a semnala şi pentru a lua poziţie în faţa unor abuzuri pe care actualul ministru al educaţiei, domnul Daniel Petru Funeriu le săvârşeşte împotriva dascălilor acestei ţări. 
Începând de săptămâna trecută, profesorii din mai multe judeţe protestează şi sunt în stradă nemulţumiţi de faptul că domnul ministru Funeriu refuză să le acorde drepturile salariale legale aferente lunii februarie. Unii dintre ei nu şi-au primit deloc salariile, alţii au fost nevoiţi să accepte salarii diminuate chiar şi cu 70% faţă de cât li se cuvenea de drept. Cele mai ample mişcări de protest spontan au avut loc în judeţele Suceava şi Botoşani, dar am primit semnale ale unor cazuri similare şi în judeţele Arad şi Giurgiu. Şi nu întâmplător în aceste locuri, pentru că aici au fost cei mai mulţi profesori care au avut curajul să meargă în instanţă pentru a-şi cere drepturile tăiate de Guvernul Boc. Iar instanţele de judecată le-au dat dreptate. Numai că Inspectoratele şcolare din subordinea domnului Funeriu refuză, la comanda Ministerului Educaţiei să semneze statele de plată pentru luna februarie, motivând că ele au fost calculate cu sumele rezultate din sentinţele judecătoreşti.
Un Inspectorat Şcolar ajunge astfel să interpreteze în mod arbitrar o senţinţă judecătoarească şi să-şi aroge dreptul de supralegaliza o hotărâre a Justiţiei! Despre ce fel de stat de drept mai putem vorbi în aceste condiţii? Unde s-a mai întâlnit ca o autoritate a statului să nu se mai supună legii şi să refuze punerea în aplicare a unor sentinţe definitive şi executorii? Că există rea intenţie şi premeditare din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului o dovedesc acţiunile sale premergătoare izbucnirii acestor proteste spontane din partea profesorilor. 
Anul trecut, pe 31 decembrie, când toată lumea se pregătea de petrecerea de Anul Nou, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a publicat în Monitorul Oficial al României Hotărârea Guvernului nr. 1395/2010 privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul 2011. 
În această Hotărâre a fost introdusă o prevedere care dă puteri discreţionare în materie salarială Inspectoratelor Şcolare aflate în subordinea Ministerului Educaţiei. Articolul 4 alineatul (5) prevede că "plata cheltuielilor cu salariile stabilite conform legii şi a contribuţiilor aferente acestora se va face pe baza statelor de personal avizate de inspectoratele scolare judeţene/Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucureşti". Astfel, Inspectoratul a ajuns în poziţia de a da avize pe statele de plată stabilite conform legii. Cum ar veni, decide dacă se dau sau nu salarii pentru profesori, dacă se aplică sau nu legea sau dacă aceasta e bună sau nu pentru domnul Funeriu. Că despre respectarea interesului dascălilor din sistemul preuniversitar nu mai este demult vorba… 
Dincolo de abuzul evident, această prevedere din lege creează şi o situaţie anormală: un ordonator secundar de credite ajunge să avizeze documentele unui ordonator principal de credite. Cât priveşte principiul autonomiei locale şi descentralizarea sistemului de învăţământ, ministrul educaţiei dovedeşte încă odată că pentru domnia sa acestea nu sunt altceva decât lozinci lipsite de orice conţinut. 
Consider că protestul profesorilor este unul legitim şi vreau să le transmitem un mesaj de susţinere. Personal, am solicitat în mod oficial, şi o fac şi acum Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului să dezamorseze conflictul şi să rectifice bugetul pentru salarii, astfel încât toţi profesorii din România să-şi primească drepturile legale, corecte şi integrale în cel mai scurt timp. De asemenea, mă raliez celor care solicită o întâlnire în regim de urgenţă a reprezentanţilor dascălilor cu premierul Emil Boc, cu ministrul Daniel Petru Funeriu şi cu ministrul finanaţelor publice, Gheorghe Ialomiţeanu pentru a discuta despre situaţia creată cu salarizarea profesorilor din judeţele Suceava şi Botoşani.
Personal sunt de părere că un ministru al educaţiei responsabil ar fi trebuit să ia toate măsurile şi să asigure toate condiţiile necesare pentru a evita orice grevă, la orice nivel. În loc să asigure un buget echilibrat pentru sistemul de educaţie, actualul ministru al educaţiei şi partidul din care face parte preferă să “rezolve” efectele subfinanţării. Nu merg mai departe de iniţiativa de săptămâna trecută a colegilor de partid ai domnului Funeriu care vor să-i împiedice pe dascăli să mai protesteze, limitându-le dreptul la grevă. Din nefericire pentru elevii şi dascălii din România, aşa înţelege cuplul Boc-Funeriu că trebuie să gestionezi problemele sistemului de educaţie: prin abuz. 
Confruntat cu protestele spontane din judeţele Suceava şi Botoşani, ministrul Daniel Petru Funeriu preferă să tacă mâlc, dar prin interpuşi – inspectori generali şi prefecţi – face tot posibilul să intimideze profesorii aflaţi în grevă. Am fost informat de către colegii mei din Suceava şi Botoşani că s-au făcut presiuni mari asupra lor şi au fost ameninţaţi cu desfacerea contractelor de muncă, fapt ce mi se pare inadmisibil într-un stat democratic. Că avem de a face cu un abuz din partea Ministerului Educaţiei şi rea intenţie din partea domnului Funeriu se poate dovedi foarte simplu. La şcolile la care nu s-au plătit salarii ţinând cont de drepturile câştigate pe Legea 221/2008, salariile s-au primit la timp, fără probleme. Doar acolo au fost probleme unde profesorii şi-au cerut în mod legitim drepturile, iar instanţele au judecat în favoarea lor acordarea acestor drepturi salariale. Cât de departe s-a putut ajunge, stimaţi colegi! De exemplu, la Şcoala Generală din Şimand din judeţul Arad au fost întocmite două state de plată: una pentru cei care au renunţat la sentinţă şi alta pentru cei care au decis în continuare să respecte sentinţa judecătorească. Un şantaj ordinar şi un abuz fără precedent!
 
În încheiere, aş dori să mă mai refer la un singur aspect. Ministrul Funeriu se pricepe excelent la discursuri sforăitoare despre reformă şi schimbare în învăţământ. Nu ştiu cum se face însă că atunci când se confruntă cu problemele reale acestui sistem, nu mai este atât de capabil să gestioneze în mod competent aceste probleme. Atunci când apar probleme, întotdeauna alţii sunt de vină şi alţii trebuie să le rezolve, de parcă rolul ministrului ar fi doar acela de a vorbi frumos la televizor. 
Nu este admisibil ca într-un stat de drept, dascălii să fie nevoiţi să iasă în stradă pentru a primi ceea ce li se cuvine de drept: salariul integral acordat la timp. De asemenea, nu putem accepta într-un stat de drept şi într-o democraţie ca un ministru al educaţiei să pedepsească dascălii ţării pentru că au avut curajul să i se împotrivească şi să-şi ceară drepturile legale! Domnul Funeriu şi echipa sa din fruntea ministerului care gestionează această problemă ar trebui să-şi dea imediat demisia de onoare. Din păcate, onoarea este un cuvânt mult prea mare pentru un Guvern atât de mic şi incompetent! 
(Declaraţie politică din plenul Senatului din data de 21 martie 2011)

0 thoughts on “Ministrul educaţiei sancţionează dascălii din România pentru curajul de a-şi cere drepturile legale

  1. ÎNVĂŢĂMÂNTUL ACTUAL DIN ROMÂNIA.
    După revoluţia din 1989, se auzeau o serie de zvonuri că vor distruge în românia sistemele: economic, industrial, învăţământ, sănătate, apărare. Au trecut 21 de ani şi am văzut cu toţii cum s-au distrus aceste sisteme de către elitele Bidelbergului cu ajutorul evreilor din ţară şi a politicienilor români incompetenţi şi corupţi.
    Distrugerea învăţământului a început odată cu Ministrul evreu ŞORA, care a dat celebra dispoziţie că în fiecare liceu să se înfinţeze câte un minibar cu tutun şi alcolicale. A urmat revolte ale elevilor împotriva profesorilor,eliminarea din sistem a cadrelor care aveau conştiinţa datoriei la catedră, a urmat apoi pensionările la cerere, au acaparat funcţii didactice la licee cu prestigiu o serie de profesori slabi dar cu avizul celor din securitate care erau turnătorii lor. Tot în îvăţământ au pătruns absolvenţi de facultate slab pregătiţi.
    Au urmat o serie de aşa zisele reforme care erau împotriva învăţământului românesc şi o serie de experimente cu rezultate numai negative. Eliminarea uniformelor elevilor, care odată cu îmbogăţirea unor părinţi a apărut tristul sentiment la elevi privind modul diferenţiat al costumaţiilor cu care veneau la şcoală.
    Teama profesorilor de agresiunile unor elevi la adresa lor cât şi prostia părinţilor de a-şi trece clasa şi alte examene a odraselor lor, a dus la tăcerea şi neluarea de măsuri disciplinare, scăzând enorm autoritatea cadrului didactic. Au ajuns sub aspect disciplinar ca unele clase întregi de elevi să păşească orele de la 10 sau 11. Când se anunţa un meci naţional de fotbal, profesorii conveneau cu ei să nu mai vină la şcoală a doua zi. Elevi cu absenţe în catalog de nefrecventare câte 3 luni, au fost eliminaţi din şcoală prin hotărâri ale consilului profesoral, dar a treia zi venea ordin dela Inspectoratul şcolar să-i admită din nou la şcoală.
    Avem deci în prezent o şcoală în care educatoru este privit fără autoritate şi fără o legislaţie de disciplinare. Pe părinţi nu-i mai interesează cartea ci diploma să o aibă fiul sau fica. Avem Cadre care se tem de prezenţa şi acţiunile turnătorilor la securitate. Sistemul de informare al SRI a rămas acelaşi ca şi în comunism. Cadre slab pregătite foarte multe şi nu mai există nici forme de perfecţionare a lor. Inspectoratele de specialitate foarte rar dau pe la şcoli şi la inspectori le este teamă să tragă la răspundere cadrele slabe că cică NU-I DEMOCRAT să răspundă în faţa celor care-i controlează.
    S-au pus în funţii de conducere a şcolilor oameni rataţi, slabi profesional dar care erau în partidul dela putere. ODIOASĂ METOPDĂ.! Nu mai există nici-o organizaţie de tineret în şcoli care cât de cât contribuia la întărirea disciplinei. Au cam dipărut şcolile de meserii în care elevi mai slabi la teorie realizau mai bine fapte practice. I-am băgat pe toţi în aceiaşi cămaşă a liceului de cultură generală şi care mulţi dintre ei abandonează actul teoretic. Cu un astfel de sistem de învăţământ la ce se putea aştepta ?
    S-au făcut comentarii unii au adus argumente slabe alţii au dat vina pe minister şi puţini au spus câteva din cauzele reale. Noi am avut un învăţământ bun, a mai fost stricat în comunism cu Seral şi fără frecvenţă care erau justificate în cadrul ideologiei comuniste.
    Indiferent de ideologie profesioniştii trebuie să aibă cuvânt hotărâtor.
    Eu zic că e foarte bine ce s-a întâmplat cu bacalaureatul anul 2011. Este marele semnal de alarmă al unui sistem de învăţământ distrus cu bună ştiinţă. Este trezirea politicului la realitate şi vizarea duşmanilor poporului nostru din interior. Premenirea psd este prin eliminarea lui ponta din conducerea partidului P.S.D /sub oblăduirea căruia ţara a fost prăbuşită.
    Prof. Pensionar Buta Dumitr

Leave a Reply