Reducerea TVA – o măsură bună pentru români, dar nu şi pentru Guvernul Boc

Astăzi vreau să mă refer la încăpăţânarea cu care Guvernul reprezentat de Emil Boc refuză să pună în aplicare o măsură bună, aplicată la nivelul tuturor ţărilor din Uniunea Europeană (UE) şi care ar putea avea un impact benefic asupra nivelului de trai al românilor. Mă refer la încăpăţânarea de a reduce Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) pentru alimentele de bază. 
România este, la ora actuală, singura ţară din UE care nu aplică un regim fiscal diferenţiat pentru alimentele de bază. În Luxemburg şi Polonia, de exemplu, TVA-ul la alimente este de 3%, în Italia şi Spania de 4%, în timp ce în Cehia şi Lituania, această taxă este de 5%. Alte ţări membre, precum Cipru, Irlanda, Malta sau Marea Britanie aplică o taxă de 0 (!) la sută pentru unele alimente şi băuturi nealcoolice. Toate aceste state au înţeles că alimente de bază precum pâinea, laptele, carnea, uleiul şi zahărul trebuie să fie accesibile tuturor cetăţenilor la un preţ cât mai scăzut. Toţi guvernanţii au înţeles acest lucru, mai puţin guvernanţii portocalii ai PDL! 
Mă întreb cum de la alţii se poate şi funcţionează bine, iar la noi exist[ o aşa mare reticienţă din partea Guvernului. Fie este prostie, fie este rea voinţă din partea Cabinetului Boc. Altă explicaţie nu găsesc, din moment ce toate argumentele sunt în favoarea introducerii acestei măsuri fiscale care aduce beneficii atât pentru cetăţeni, cât şi pentru producării autohtoni şi comercianţi. 
Inflaţia este unul dintre cei mai buni indicatori ai calităţii politicilor guvernamentale. În România, inflaţia aproape că s-a dublat în ultimul an de guvernare Boc. Din datele Institutului Naţional de Statistică rezultă că la sfârşitul anului 2010, rata inflaţiei era de 7,96%, în timp ce în 2009 era de doar 4,74%. Iată cât de performant a lucrat actualul Cabinet Boc! Înrăutăţirea situaţiei economice din ţară are loc din cauza strategiei greşite adoptate de PDL: a luat doar măsuri de austeritate, care au restrâns activitatea economică, fără a lua şi măsuri proactive de stimulare economică. Politica de austeritate a adus ceva economii la bugetul de stat, dar cu ce preţ? Prin sărăcirea şi înfometarea populaţiei. 
Una dintre argumentele majore ale Cabinetului Boc pentru care se împotriveşte cu atâta înverşunare propunerii noastre de a reduce TVA-ul este aşa-zisul pericol al creşterii deficitului bugetar. Premierul Boc spune că măsura nu ar avea acoperire bugetară. Potrivit estimărilor făcute de către oficialii guvernamentali, încasările bugetare s-ar reduce cu 1.953 milioane de lei. Dincolo de această „pierdere”, ceea ce guvernanţii nu realizează sau refuză conștient să o facă, este faptul că odată cu reducerea TVA se va realiza o evidentă compensare prin creșterea consumului. Într-o țară în care mii de oameni au ajuns să stea la cozi interminabile pentru a cerși o pâine, în timp ce alte mii se bat pentru un litru de ulei, guvernanţii nu vor să le dea posibilitatea să își permită acea pâine și acel litru de ulei. Se cunoaște faptul că România este țara cu cea mai mică putere de cumpărare din Uniunea Europeană, la fel cum, toată lumea știe – lucru evidențiat și de către specialiștii Fondului Monetar Internațional – că România are cel mai slab și ineficient sistem de colectare a taxelor la bugetul de stat Aşadar, populația este sărăcită în mod sistematic de incompetenţa unui Guvern incapabil să strângă mai mulţi bani la bugetul de stat. 
Un alt argument pe care Guvernul îl utilizează frecvent este că reducerea TVA-ului la 5% nu ar atinge efectul scontat, adică reducerea prețului produsului pentru consumatorul final. Asta ar însemna că nivelul TVA-ului, practic, nu are niciun fel de efect asupra prețului final. Mergând pe logica guvernamentală, dacă am crește TVA-ul la 40%, prețul final al produsului nu ar trebui să fie afectat, aspect care este de-a dreptul hilar. După o logică elementară, desigur diferită de cea a Cabinetului Boc, dacă am crescut TVA-ul aproape peste noapte şi s-au mărit preţurile, dacă procedăm în sens invers şi scădem TVA-ul, automat vor scădea şi preţurile la produse şi, implicit, va creşte consumul. 
În raportul Băncii Naţionale prezentat în luna februarie 2011, printre motivele creşterii inflaţiei din România sunt menţionate persistenţa deficitului de cerere şi majorarea TVA cu efect direct asupra preţurilor. În România, statisticile arată că aproape trei sferturi din cheltuielile totale ale unei gospodării sunt alocate cheltuielilor de consum, iar peste 40% din acestea sunt cheltuieli cu mâncarea. Aşadar, prin reducerea TVA la alimente de bază vom acţiona exact acolo unde îl doare mai tare pe cetăţean. 
Iniţiativa legislativă a Opoziţiei de a introduce o cotă diferenţiată de TVA la nivelul unor alimente de bază ar putea constitui o soluţie viabilă pentru relansarea consumului, consum pe care Guvernul Boc se tot chinuie, dar nu reuşeşte nicicum s-o înfăptuiască. Îmbunătăţirea consumului ar creşte producţia şi vânzările şi ar conduce la scăderea inflaţiei şi, într-un final, la o mai mare prosperitate economică pentru cetăţenii acestei ţări. Inclusiv ar putea aduce încasări mai mari şi la bugetul de stat. Pentru aceasta însă administraţia condusă de domnul Boc ar trebui să mai facă ceva: să lupte eficient şi nu doar în discursuri cu evaziunea fiscală!  
Reducerea evaziunii fiscale, fie și într-un procent scăzut de doar 2-3% ar aduce o sumă uriașă la nivelul bugetului de stat şi cel puțin egală cu „pierderea” cauzată de reducerea TVA. Astfel, s-ar putea rezolva şi problema acoperirii bugetare. Guvernul nu trebuie să facă altceva decât să colecteze mai mult… Bineînțeles, pentru o asemenea realizare are nevoie și de oameni competenți, caracteristică ce lipsește cu desăvârșire actualei guvernări.  La fel cum, în ultimii ani, aceeași guvernanți au hotărât să reinventeze roata ajungând să distrugă financiar o țară care oricum se descurca greu, acum, încearcă să pară mai deștepți ca restul lumii, prin exprimarea unor motive puerile și fără substanță. Sunt convins că, în sinea lor, domniile lor realizează utilitatea unui TVA scăzut, însă nu vor dori implementarea măsurii, ca nu cumva să iasă la suprafață incompetența care îi caracterizează: incompetență în colectarea taxelor și impozitelor, incompetență în subjugarea evaziunii fiscale, incompetență în implementarea unor măsuri viabile de creștere a nivelului de trai, incompetenţă cu care aproape că ne-am obișnuit deja şi care a devenit aproape normalitate. 
Deşi au la îndemnă o măsură foarte bună, guvernanţii portocalii refuză să o pună în aplicare doar pentru că iniţiativa aparţine Opoziţiei. Acest Guvern are la indemână cel mai simplu instrument de creștere economică, dar refuză să-l utilizeze din două motive: pentru că nu are habar să-l folosească și pentru că, în nimicnicia lui, nu este în stare să eficientizeze un sistem deja funcțional în toate țările Uniunii Europene. Guvernanții portocalii din România sunt singurii din Europa care consideră că această măsură nu este una constructivă. E o măsură bună pentru toţi, mai puţin pentru Guvernul Boc. Așa cum ne-am obişnuit până acum, nu putem să ne așteptăm la rațiune și logică din partea Cabinetului reprezentat de Emil Boc. E mai ușor doar să tai şi nu faci nimic altceva, decât să faci ceva și să îți dovedești incompetența…   
(Declaraţie politică din plenul Senatului din 11.05.2011)

Leave a Reply