O Românie normală, o Şcoală normală

Discursul pe care l-am rostit sâmbătă, 4 iunie 2011 cu ocazia prezentării Viziunii USL asupra Educaţiei:  
 
 
Domnilor preşedinţi, stimate doamne, stimaţi domni, dragi colegi,
 
Aş dori înainte de a trece la prezentarea succintă a obiectivelor generale şi a obiectivelor pe care noi, USL ni le propunem, să fac o mică introducere, pentru că vedeţi primul obiectiv este ,,reintroducerea normalităţii în învăţământul românesc”. 
 
Domnul ministru Marga spunea adineaori, şi avea dreptate, că părinţii  doresc stabilitate, profesorii doresc schimbarea reformei făcute de guvernul portocaliu. Întrebarea este ce îşi doresc copiii? Ce îşi vor dori copiii sau cum ne vor analiza copiii noştri, nepoţii nostrii, strănepoţii, atunci când se vor uita în urmă şi vor vedea ce-a făcut USL sau ce-au făcut guvernele, la modul general, privind situaţia lor. Şi cred caă ne vor analiza după un criteriu foarte simplu. Acest criteriu, simplu dar greu de realizat, este dacă noi suntem în stare să le dăm tinerilor speranţa că ,,dacă ai carte, ai parte”, să le dăm tinerilor speranţa că dacă fac o şcoală vor putea trăi în România într-o societate normală şi nu vor trebui să-şi caute viitorul în alte ţări.
 
Pentru a avea, în schimb, o Românie normală, trebuie să avem un învăţământ normal. Din această cauză, noi considerăm că reintroducerea normalităţii în învăţământul românesc este un obiectiv pe care trebuie să ni-l propunem. Pentru a atinge normalitatea, în schimb, trebuie să atingem un complex de factori. 
Întrebarea, nu este numai cum va arăta învăţământul românesc peste 5 ani, peste 10 ani, peste 20 de ani. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este cum va arăta România peste 5 ani, peste 10 ani, peste 20 de ani şi ce ne dorim noi de la această Românie. După ce ştim ce ne dorim de la România, atunci vom şti şi cum trebuie să arate învăţământul. Cred că trebuie cu toţii să felicităm conducerea USL pentru că a început, iată, cu mult înainte de cea mai sigură perioadă în care vom ajunge la guvernare, cu un an şi jumătate înainte, să dezbată fiecare domeniu al activităţii economice-sociale pentru ca, într-adevăr, ştim sau recunoaştem că este foarte important să prevedem unde dorim să ajungă România peste 20 de ani şi abia după aceea să stabilim ce trebuie făcut în fiecare domeniu. 
 
Învăţământul, în viziunea USL, constituie baza acestui pilon de dezvoltare. Din această cauză, în urma discuţiilor care au avut loc în conducerea USL, cu co-preşedinţii Uniunii, eu vă pot spune cu sinceritate: avem o conducere care cunoaşte aceste lucruri, care a anuntat şi doreşte să aducă învăţământul acolo unde trebuie, pentru că învăţământul va genera după aceea întreaga dezvoltare a societăţii româneşti. 
Odată cu normalitatea trebuie să creăm condiţii pentru recredibilizarea învăţământului românesc. Recredibilizarea nu se poate face decât în momentul în care, o să vedeţi în continuare, asigurăm în şcolile noastre, creşterea performanţei şcolare şi universitare, desigur într-un cadru adecvat, în care politicul să nu-şi mai spună cuvântul, aşa cum se întâmplă în zilele noastre. Nu este permis, ca să se înlocuiască specialiştii din educaţie, din inspectoratele şcolare cu nespecialiştii portocalii doar pentru că sunt portocalii.
 
Sigur, un obiectiv important al nostru este şi asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii sistemului de învăţământ. Un copil, în momentul în care intră în şcoală, să spunem în grupa mare de gradiniţă, să ştie câte examene va da până va termina ciclul şcolar, în ce ani, ce materii va face şi cum va fi pregatită şcoala.
Asigurarea siguranţei în şcoli şi universităţi este un alt obiectiv pe care ni-l propunem şi care nu este foarte greu de realizat. Dar în momentul în care s-au blocat posturile, în momentul în care nu mai există suficient personal de pază, de îngrijire în toate ciclurile de educaţie, este greu să ne imaginăm că poate fi ordine şi siguranţă în şcoală. Drept urmare, astăzi, pericolul consumului de droguri, de tot felul de substanţe determină părintele să nu-şi mai vadă în siguranţă copilul la şcoală, să ştie cum îi va ajunge copilul acasă la sfârşitul orelor de şcoală.
Asigurarea de şanse egale în vederea accesului tuturor copiilor la  pre-educaţie este un obiectiv important. S-a mai vorbit despre el şi, desigur, pentru a-l pune în aplicare este nevoie de ceea ce s-a mai spus aici: de resurse financiare.
 
Pentru şanse egale în învăţământ va trebui să continuăm programul de campusuri scolare care să fie adaptate nevoilor educaţionale specifice şi acest lucru, ne propunem noi, să se întâmple până la finele anului 2016. De asemenea, tot până atunci USL, în urma discuţiilor avute, propune să încheie Programul de investiţii în infrastructura şcolară. 
 
Acordăm o mare importanţă şi parteneriatului public-privat. Va trebui să acordăm facilităţi pentru iniţiativa privată care să vină în sprijinul învăţământului. Acest lucru, în schimb, nu-l putem face doar noi cei din învăţământ, ci va trebui în întreaga sa viziune, Guvernul USL să pună în aplicare un astfel de deziderat cu ajutorul Ministerului Economiei, al Finanţelor şi cu toate celelalte ministere. În final, va trebui să obţinem ca deziderat ca fiecare tânăr să aibă o profesie.
 
Pentru cadrele didactice, suntem conştienţi de asta, am văzut-o cu toţii, nu putem avea un învăţământ care, aşa cum spun cei care sunt paraleli cu acest domeniu, aşează elevul singur în centrul sistemului, uitând însă de cadrul didactic.  Ce va face copilul singur acolo în centru, fără să aiba lângă el un profesor care să poată ridica, aşa cum sunt profesorii români, educaţia acestui copil? Ce face un profesor al cărui singur gând este dacă va reuşi să mai găsească ceva de lucru, să facă ceva în plus pentru a-şi putea plăti la sfârşitul lunii rata la bancă. Din această cauză, un obiectiv major pe care îl avem este ca până în anul 2014, salariul minim al unui profesor din sistemul de educaţie românesc să fie salariul mediu pe economie. 
Respectarea hotărârilor judecătoreşti privind drepturile salariale ale  profesorilor, este o decizie şi, de asemenea, este o asigurare pe care au dat-o co-preşedinţii Uniunii Social-Liberale către toţi profesorii din România. 
 
Va trebui, de asemenea, ca pe lângă competenţele de citire, de scriere, digitale sau de matematică, să creem şi competenţe în ceea ce priveşte implicarea tinerilor în viaţa societăţii.
 
Desigur, mulţi ne vor acuza că obiectivele noastre sunt, poate, prea îndrăzneţe. Eu nu cred că sunt îndrăzneţe şi îmi permit să spun acest lucru prin prisma următorului fapt: sunt obişnuit ca atunci când îţi propui ceva, să cauţi şi metodele prin care să ajungi la acel ceva. Nu cred că actualul mod de guvernare al celor care ne guvernează de câţiva ani de zile este cel în care trebuie să se guverneze România. Nu guvernezi o ţară doar prin a constata că nu ai şi atunci tai, dar nu iei nicio măsură ca pe viitor să ai mai mult. 
 
Am convingerea şi garanţia că viitorul Guvern, viitorul prim-ministru, viitorul preşedinte al României care se află aici în prezidiu, ştiu că dacă ne-am propus nişte obiective, atunci vor găsi şi căile şi metodele pentru a le atinge.
 
Vă mulţumesc!  
 
 

0 thoughts on “O Românie normală, o Şcoală normală

Leave a Reply