Bacalaureatul diferenţiat – o soluţie pentru învăţământul românesc

În declaraţia politică de săptămâna aceasta am reluat o idee care mă frământă de mai multe luni de zile şi la care am încercat să găsesc o soluţie viabilă. Este vorba despre problema Bacalaureatului, mai precis, modul cum este el conceput şi organizat. Soluţia pe care am gândit-o la această problemă ar fi organizarea unui Bacalaureat diferenţiat!  
Vă supun atenţiei dumneavoastră propunerea mea, în speranţa că vom reuşi să iniţiem o dezbatere publică serioasă cu toţi factorii interesaţi, astfel încât în cel mai scurt timp să se cristalizeze cea mai bună variantă.
Aşa cum se desfăşoară el astăzi, nu ştim dacă Bacalaureatul este un examen de maturitate sau un concurs de admitere la facultate. Înainte de toate această neînţelegere trebuie lămurită. Pentru a avea un examen serios şi eficient, trebuie să ne fie foarte clar ce ne dorim de la el. La urma urmei la ce foloseşte Bacalaureatul? Care este locul şi rolul acestui examen în sistemul nostru educaţional? 
În 2011, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a organizat examenul de Bacalaureat astfel încât să arate ce NU au învăţat elevii şi nu ceea ce au acumulat ei în cei patru ani de liceu. Bac-ul de anul acesta a fost mai degrabă un stăvilar pus în faţa elevilor pentru a-i  opri să se înscrie la facultate. Nu poţi lăsa însă pe dinafară aproape jumătate din absolvenţii de clasa a XII-a şi să-i trimiţi în şomaj, doar pentru simplul fapt că ministrul educaţiei are o răfuială personală cu rectorii marilor universităţi din România. Nu cred că este bine nici din punct de vedere educaţional şi nici din punct de vedere economic. În ceea ce priveşte ministerul, nu cred că e bine nici politic şi nici profesional, dar asta este deja o altă discuţie…
Anul acesta circa 90.000 de tineri, care nu au promovat examenul au fost lăsaţi în afara sistemului şi, fără să exagerăm, sunt şi în afara societăţii. În opinia mea, rolul şcolii şi al examenului trebuie să fie cu totul altul: fiecare elev trebuie să aibă o şansă, iar rolul Bacalaureatului nu este să-i pice pe elevi, ci să-i ajute să se lanseze în carieră şi în viaţă. 
Tocmai din această raţiune vin astăzi cu o propunere de schimbare a modului în care organizăm acest examen. Am pornit de la premisa că nu toţi absolvenţii de liceu trebuie să fie şi studenţi. Toţi trebuie însă să se dezvolte profesional şi uman. Poţi fi un bun meseriaş şi să-ţi asiguri un nivel de trai decent pentru tine şi familia ta fără a avea diplomă de universitate. În ultimii ani s-a conturat o tendinţă nesănătoasă prin care toţi părinţii doreau să-şi vadă copiii cu studii superioare. Nu conta nici măcar faptul că la finalul anilor de studii universitare, acel copil nu-şi mai găsea un loc de muncă în domeniul respectiv sau că nu avea nicio plăcere să profeseze ceea ce a învăţat. Important era să aibă o diplomă! De aici a pornit şi acea „cursă de înarmare” cu tot felul de hârtii şi a apărut şi problema „fabricilor de diplome”. Desigur, raportat la Europa, încă avem un deficit la numărul de studenţi, însă marea problemă a României nu este aceasta. Ea este cu totul alta: lipsa din ce în ce mai acută a specialiştilor şi a resursei umane calificate care să-şi găsească cu uşurinţă accesul pe piaţa muncii.
Revin la întrebarea esenţială: care are trebui să fie rolul Bacalaureatului? În primul rând, cred eu, să-ţi asigure calificarea necesară pentru a putea participa la admiterea la universitate! În aceste condiţii, rolul Bacalaureatului este să asigure şanse egale de reuşită fiecărui absolvent în funcţie de aptitudinile şi pregătirea fiecăruia. Ori acest lucru nu se poate realiza decât în mod diferenţiat. Pentru asta avem nevoie de un Bacalaureat diferenţiat! Pentru ca toţi absolvenţii care s-au pregătit cu seriozitate să poată urma o carieră în domeniul în care sunt cei mai performanţi şi unde le face plăcere să activeze! Nici măcar nu trebuie să invetăm noi roata: sisteme similare există în mai multe ţări ale Uniunii Europene, de exemplu în Franţa sau în Polonia, ca să dau numai două exemple.
Vrem să avem studenţi de calitate? Atunci avem nevoie, pe lângă multe alte lucruri – profesori calificaţi, şcoli dotate, curriculum adaptat, etc – şi de proceduri de selecţie coerente şi consistente. Avem nevoie de examene diferenţiate, astfel încât să-i evaluăm cât mai corect pe fiecare dintre candidaţi. Avem nevoie de un Bacalaureat diferenţiat!
Propunerea mea constă într-un tip de Bacalaureat diferit de cel actual, un Bacalaureat diferenţiat pe două nivele: "vocaţional" şi "general".
Dreptul de înscriere la acest Bacalaureat diferenţiat este condiţionat de deţinerea Certificatului de absolvire a liceului. Acesta va putea fi obţinut prin susţinerea probelor de competenţe de comunicare (în limba română, limba maternă şi o limbă străină) şi în domeniul digital. Cu un astfel de certificat absolvenţii vor avea dreptul să se înscriere la examenul de Bacalaureat sau să-şi continue studiile în cadrul şcolilor post-liceale, profesionale sau să urmeze cursuri de calificare. Ce nu va permite deţinerea acestui Certificat? Înscrierea la universitate! Pentru aceasta absolvenţii vor trebuie să susţină fie Bacalaureatul „vocaţional”, fie pe cel „general”. 
Bacalaureatul vocaţional sau „de profil” include probe din aria de specializare a elevului. Acest tip de Bacalaureat asigură accesul elevului la învăţământul superior, însă nu la orice fel de facultate, ci doar la cele care se înscriu în specializarea elevului. Absolventul unui liceu de arte sau al unui liceu tehnic ar trebui să îşi probeze, în primul rând, competenţele vocaţionale sau tehnologice, urmând să îşi poată continua traiectoria educaţională în facultăţi de aceleaşi profil ca şi liceul absolvit. 
De exemplu, un elev talentat la vioară care doreşte să se înscrie la Muzică în cadrul unei universităţi din România poate da examenul, din vioară şi compoziţie. Dacă obţine media de promovare va primi o diplomă de Bacalaureat Vocaţional care îi va permite înscrierea la orice facultate de muzică din România. De asemenea, un absolvent de electrotehnică poate da examenul din materii de profil şi apoi să se înscrie la facultăţile de Electrotehnică, în domeniul de licenţă electrotehnică. 
Dacă însă acest absolvent de electrotehnică va dori să se înscrie la o facultate de Drept pentru a deveni avocat, el va trebui să susţină Bacalaureatul „general”, singurul examen naţional care asigură accesul la orice universitate. Tocmai de aceea va fi şi cel mai complex, cu probe care să acopere cât mai mult din domeniile studiate în liceu. Pe cât de greu va fi de obţinut o astfel de diplomă, pe atât de mare va fi recompensa: titularii vor avea toate opţiunile deschise şi se vor putea înscrie la orice facultate, indiferent de specializare! 
Cu un astfel de sistem diferenţiat, astăzi România nu ar mai avea peste 90.000 de şomeri de 18 ani care, pe viitor, vor fi obligaţi să muncească ca muncitori necalificaţi pentru salariul minim pe economie. Am putea avea în schimb o generaţie de tineri înscrişi la şcoli post-liceale sau universităţi şi care ar putea acoperi deficitul de resursă umană specializată (şi bine plătită) atât de necesară pentru economia românească. Aceasta este diferenţa de viziune dintre ceea ce propun eu şi ceea ce face Ministerul Educaţiei!
Desigur, pentru a asigura succesul unui Bacalaureat diferenţiat, mai avem nevoie de asigurarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor încă de la intrarea la liceu sau şcoala profesională. Sistemul educaţional românesc trebuie să ofere elevului şi familiei sale cadrul optim în care să poată lua cea mai bună decizie privind viitorul său academic şi profesional. 
Suntem diferiţi şi fiecare dintre noi avem vocaţii diferite. Un examen de Bacalaureat diferenţiat ar putea fi o soluţie pentru sistemul autohton de învăţământ. El ne-ar ajuta copiii să-şi găsească mai uşor profesia care să le facă plăcere şi în care să fie cei mai buni. Chiar mai mult decât atât, i-ar ajuta să-şi găsească mai uşor calea în viaţă care li se potriveşte cel mai bine.

0 thoughts on “Bacalaureatul diferenţiat – o soluţie pentru învăţământul românesc

  1. Subiectul m-a preocupat şi pe mine foarte mult în ultimele luni având în vedere că ambii mei copii tocmai ce-au început clasa a XII-a. Propunerea dvs. mi se pare raţională şi, mai ales, fezabilă, aplicabilă. Aş adăuga că un astfel de program trebuie iniţiat încă din prima clasă de liceu: ar trebui reconsiderat şi redimensionat învăţământul vocaţional / profesional şi, după părerea mea, asta e greu de făcut fără reintroducerea unui examen de admitere în liceu – copiii înşişi sunt prea naivi la 14 ani pentru a putea lua singuri decizia corectă vis-a-vis de această opţiune, deci cred că ar trebui să-i orientăm noi prin metoda examenului, mai obiectivă decât alte metode.
    (dacă nu venea Revoluţia, şi eu aş fi fost profesor azi).
    În altă ordine de idei, comandamentul zilei, pentru a vă putea pune în practică aceste iniţiative, este să luaţi puterea ! Toate energiile şi eforturile noastre trebuiesc subsumate acestui scop – de pildă, îmi permit să vă sugerez că tema dvs. de azi ar trebui popularizată mai larg decât prin intermediul blog-ului. Sutele de mii de elevi şi aparţinători lezaţi de Funeriu sunt azi mult mai interesaţi şi mai permeabili la argumentaţia dvs.
    Altminteri speranţele de mai bine sunt slabe, cu acest guvern condus de 2 mediocri şi compus din sub-mediocri şi semianalfabeţi. Dacă facem o sumară evaluare a rezultatelor şcolare ale celor ce ne conduc azi, vom ajunge la concluzia că nici nu se pune problema să aprobe ideile dvs, dar nici măcar nu le vor înţelege. Cunoaşteţi cazul del mai flagrant – igaş (fără majusculă, deoarece a devenit substantiv comun, ca şi bocul):
    1. Încă nu împlinise 25 de ani când şi-a “desăvârşit” studiile liceale;
    2. Această uşoară întârziere are motivaţii cât se poate de nobile – şi-a acordat o perioadă sabatică tocmai întru profesionalizare – absolvind cu brio şi o şcoală profesională (de politică, administraţie sau tâmplărie, nu reţin).
    3. Urmare a acestor armonioase acumulări cantitativ/calitative, dar având încă mintea odihnită, a absolvit concomitent şi Magna Cum Laudae 3 (trei) facultăţi ale unor universităţi prestigioase nu pentru criteriile academice, ci pentru cele pecuniare, extrem de oneroase.
    4. Urmare firească a acestor împliniri spirituale, în 2004 a devenit Consilier Judeţean şi Preşedintele Comisiei de Cultură a Consiliului Judeţean Arad !!!
    5. După ce va fi înfăptuit toate măreţele idealuri prezumate de actuala sa funcţie, îi prevăd o merituoasă carieră în diplomaţie, poate chiar într-un înalt post la UNESCO.

  2. Acesta este un subiect care merita cu adevarat discutat. Bacalaureatul diferentiat este cea mai buna solutie deocamdata, dar de ce nu putem simplifica si noi lucrurile asa cum au facut-o spre exemplu americanii, si absolventii nostri de liceu sa dea ceva asemanator cu S.A.T. -ul lor??????????????Am o singura nelamurire……….oricum cel putin pt judetul Arad, studiile superioare sunt un vis frumos care n-o sa devina niciodata realitate, atata timp cat o universitate ca Vasile Goldis scoate profesori pt invatamantul primar si prescolar(BOLOGNA I, II)pe banda rulanta fara ca acei studenti sa frecventeze macar 50% din cursurile acelei specializari, ba mai rau chiar termina toti cu media la licenta sau disertatie 9 si 10 si cand dau examenul de titularizare in invatamant iau note cuprinse intre 1,80 si 2,80!!!!!!!!!!!!!!!!SI CULMEA BENEFICIAZA DE ACELEASI DREPTURI PE CARE LE AU STUDENTII CARE AU TERMINAT O FACULTATE LA CARE O ABSENTA SAU UN SEMINAR/LABORATOR NEPROMOVAT DIN CAUZA UNUI PROFESOR ADEVARAT ESTE CHIAR UN CHIN!!!!ESTE STRIGATOR LA CER SI O MARE NEDREPTATE CARE SE INTAMPLA DIN 2008 SI PANA IN PREZENT,IAR ACEASTA CLASIFICARE FACUTA RECENT DE MINISTER ESTE UN PRAF IN OCHI ARUNCAT TUTUROR!!!!

  3. De 20 de ani se tot schimba legile in sistem si metodologiile. Efectul este cel pe care il vedeti cu totii…haos in invatamant. Niciun regim nu si-a pus problema cand s-a instalat sa lase legea asa cum este, dar sa o RESPECTE. Toti vin si dau legi noi si apoi ei cu oamenii lor nu le respecta. Asa este si acum…persoanele pe care le tine Funeriu in functii incalca Legea 1/2011, nu noi. Nu gradul de dificultate al subiectelor a fost problema nepromovarii in masa in acest an la bac, ci faptul ca fac liceu elevi care ar trebui sa faca doar scoala profesionala(arte si meserii…) si faptul ca elevii nu invata nimic, fiind obisnuiti sa copieze si sa-si cumpere notele. Sa zicem ca este diferentiat examenul…daca nu este corect nu am facut nimic.

Leave a Reply