PSD Bihor ajută sinistraţii din judeţul Buzău

În perioada 13 – 21 februarie 2012, organizaţia PSD Bihor a organizat o acţiune de strângere de alimente pentru locuitorii judeţelor Buzău şi Vrancea, grav afectaţi de căderile masive de zăpadă şi care sunt ameninţaţi acum de pericolul inundaţiilor. 
Organizaţiile locale ale partidului, simpatizanţii PSD, precum şi cetăţeni ai municipiului Oradea s-au alăturat acestei acţiuni umanitare şi au strâns peste 5 tone alimente constând în ulei, făină, zahăr, conserve, orez, paste făinoase, mălai şi dulciuri (ciocolată, biscuiţi, napolitane). Copiii, impresionaţi de situaţia celor care au suferit de frig şi foame au donat hăinuţe şi pături pentru prietenii din judeţele menţionate.
 
Cu ajutorul companiei FRIGOEXPRES Oradea, pe data de 22 februarie (ora 12) produsele au fost transportate către Consiliul Judeţean Buzău, instituţie care se va ocupa de distribuţia lor către comunităţile şi persoanele din zonă aflate în cea mai mare nevoie. 
 
Pe această cale dorim să mulţumim tuturor celor ne-au ajutat pentru efortul şi mobilizarea rapidă. Pentru cei loviţi de vitregiile naturii, mesajul membrilor PSD Bihor este unul de sprijin şi solidaritate: cu toţii ne dorim ca românii să treacă cu bine peste aceste momente grele din viaţa lor.
 
 
(Comunicat de presă – PSD Bihor – 22.02.2012)
 
 

0 thoughts on “PSD Bihor ajută sinistraţii din judeţul Buzău

  1. Reacţia cetăţenilor la aceste zăpezi îmi ridică un semn de întrebare.

    Dacă aceşti oameni nu ar fi fost înzăpeziţi şi sinistraţi, nimeni nu le-ar fi adus de mâncare sau altceva. Înzăpezirea nu le-a luat mâncarea din bătătură, doar a blocat aprovizionarea cu alimente. Sticle de apă reprezintă o nevoie obiectivă, pentru că a nins în fântâni, poate că apa a şi îngheţat acolo unde era ea… Mâncarea însă este un altfel de ajutor…

    Dacă cei ce au dat ajutoare cu mâncarea (nu mă înţelegeţi greşit, aceste ajutoare au fost bine-venite, nu susţin altceva) ar fi direcţionat banii spre deszăpezire astfel încât sinistraţii să trăiască normal (chiar dacă acest normal înseamnă lipsuri)… problema alimentelor s-ar fi rezolvat în sensul că situaţia ar fi fost ca şi cum nu ar fi sinistraţi.

    Eu mă gândesc că acest sistem al heirupismului pe vreme de criză este ineficient (şi am multe argumente, începând cu faptul că alimentele nu prea sunt date după nevoia de ele). Eu cred că soluţiile ar trebui să vină înspre prevenirea şi rezolvarea problemelor înainte ca o criză să se întâmplă. Asta ar fi însemnat ca primăria să aibă un sistem eficient de rezolvare a problemei şi oamenii să trăiască o societate care să le fi permis proviziile de mâncare şi lemne.

    Cum ar fi fost ca acele sate să aibă canalizare, câteva mecanisme de încărcătoare frontale puse pe un clasicele Tractoare Universal 650C (destul de ieftine la mâna a doua) şi o maşină de topit zăpada care să dea apa rezultată în canalizare.

    Marea problemă a acestui tip de înzăpezire este că nu ai unde să muţi zăpada. O maşină de topit zăpada, în condiţiile în care există canalizare pe unde poţi să elimini apa, este o soluţie optimă la nivelul de sat-comună. Iată că cele câteva sute de mii de euro pentru deszăpezirea unei comune se puteau investi în nişte utilaje minime ce ar fi permis primăriei să-şi facă treaba singură (plus că Tractorul Universal 650 poate fi folosit la multe lucruri, că de aia e Universal, tot timpul anului).

    Un Tractor Universal vechi, dar funcţional, începe de undeva de pe la 3000 de euro, sub 10 mii de euro este unul foarte bun. Maşina de topit zăpada este tot sub 10 mii de euro. Sistemul adaptat pentru a face din tractor un încărcător frontal nu este nici el foarte, foarte scump. Eu estimez că se putea ajunge sub 100 de mii de euro cu utilajele necesare deszăpezirii unei comune la nivel de îndepărtare a paraliziei circulaţiei. Toate localităţile ar însemna sub jumătate de miliard, poate chiar şi un sfert de miliard de euro. Iernile vor fi tot aşa, pentru că avem o schimbare climatică, la fel şi inundaţiile (care au nevoie de încărcătoare pentru diguri). Nu se pune problema ca mâine să se cheltuiască aceşti bani, este însă evident că s-ar putea face o asemenea investiţie pe 10 ani. Dacă nu se va face, începând cu zonele predispuse căderilor masive de zăpadă, atunci ar trebui să ne obişnuim cu minimum 100 de morţi în fiecare iarnă.

    Aş mai adăuga că acele asigurări obligatorii ale locuinţei se pare că nu acoperă şi "inundaţia cu zăpadă".

    INUNDÁT, -Ă, inundați, -te, adj. Acoperit cu apă, sub apă; înecat.

    Poate ar trebui să ne amintim totuşi că zăpada este tot apă.

Leave a Reply