Obiective noi în programul Guvernului Dăncilă

Toate angajamentele asumate de PSD în campanie se regăsesc în programul asumat de Guvernul Dăncilă. Au fost eliminate doar unele măsuri care au fost introduse de guvernul Tudose, dar care nu au fost promise în campania electorală și s-au adăugat câteva obiective noi.

Printre aceste obiective noi se numără:

  • înființarea Casei de Comerț a României care să medieze oferta cu cererea de bunuri, în special în ce privește bunurile alimentare sau animale, mai multe investiții în obiective care vor fi finalizate cel târziu în 2020: Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național de Artă din București;

  • modernizarea Operelor din Iași și Cluj.

  • crearea a 15 centre regionale de arhivă la nivelul fiecărei Curți de Apel.

  • o nouă lege a achiziției terenurilor agricole care să prevadă obligația proprietarilor de a utiliza terenurile agricole achiziționate, precum și posibilitatea ca statul român să achiziționeze terenuri prin ADS.

  • definirea mai detaliată a produselor deficitare în balanța comercială care vor fi susținute prin programe multianuale: continuarea Programului Tomate; susținerea pentru rasele de porc Bazna și Mangalița, dar și pentru creșterea suinelor, în general; susținerea activităților de reproducție, incubație sau creștere a păsărilor; colectarea și comercializarea lânii; susținerea pescuitului și acvaculturii; susținerea pentru rasele de taurine Bălțata Românească și Bruna; susținere pentru creșterea bivolițelor.

  • peste 90% avizările și transmiterea documentelor în cadrul ministerelor se va face în format electronic, după modelul din Parlamentul European.

  • posibilitatea ca românii din afara țării să plătească online, prin cardurile bancare, contribuțiile de asigurări sociale pentru a-și asigura pensia în România după revenirea în țară. Această prevederea va fi inclusă în noua Lege a pensiilor.

În noul Program de Guvernare nu se mai regăsesc măsurile care au fost deja realizate în 2017, precum și măsurile la care s-a renunțat în urma discuțiilor politice și cu societatea civilă sau partenerii sociali. Dintre acestea, aș aminti:

  • contribuția de solidaritate (de subliniat că această măsură nu a fost asumată în campania electorală, ea a fost introdusă în programul Guvernului Tudose);
  • taxa pe e-uri.Nici această măsură nu exista în programul angajat în campanie, fiind introdusă în programul Guvernului Tudose. În schimb se va extinde lista de e-uri interzise în industria alimentară din România.
  • majorarea pedepselor pentru agresarea funcționarilor publici. Oportunitatea unei astfel de măsuri va putea fi analizată, dar nu cu titlul de obligație pentru Ministerul Justiției. Nici această măsură nu era prevăzută în programul angajat în campanie.
  • impozitul pe gospodărie.Este important să se facă distincția între impozitul pe gospodărie și impozitul pe venitul global!

Introducerea „impozitului pe gospodărie” era o metodă pentru stabilirea veniturilor globale. S-a renunțat la această metodă, dar nu la „Venitul global” care se va putea stabili prin unificarea bazelor de date din ANAF și din celelalte instituții publice. Globalizarea veniturilor se menține întrucât este necesară pentru a se putea acorda scutirea de impozit pentru veniturile de până în 2.000 lei și scăderea impozitului de la 16% la 10% pentru diferența care depășește acest prag. Deci angajamentul din campanie privind scutirea de impozit se menține și s-a înlocuit doar metoda prin care se poate realiza acest lucru.

Programul de Guvernare pentru perioada 2018 – 2020 poatre fi consultat aici.

Măsuri fiscale intrate în vigoare de la 1 ianuarie

În ultimul rând, impozitul pe venit s-a redus, de la 1 ianuarie, de la 16% la 10% pentru salariaţi, pensionari cu pensie de peste 2.000 de lei, persoane fizice autorizate și cei care lucrează în contracte pe drepturi de autor.

În al doilea rând, odată cu transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat,  nivelul contribuţiilor scade cu 2 puncte procentuale, astfel că, din totalul de 39,25% contribuţii plătite la un salariu brut, se vor plăti doar 37,25%. Din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat.

Astfel, CAS (contribuția socială la pensii), în procent de 25%, se reține – la sursă, de către angajator – din venitul angajatului, tot așa și CASS (contribuția la asigurările de sănătate), în procent de 10% din venit va fi datorat tot de angajat, și va fi plătită inclusiv pentru dividende, dobânzi, activități independente, etc.

Astfel, în total, angajatorul va reține 35% (CAS de 25% și CASS de 10%) din salariul brut al angajatului, bani pe care are obligația să-i vireze la timp la buget (altfel este deturnare de fonduri).

În sarcina angajatorului mai rămâne o singură reținere: contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) în procent de 2,25%, baza de calcul fiind fondul brut de salarii. Din aceste contribuții vor fi acoperite riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale, etc.

Pentru condițiile deosebite de muncă, angajatorii plătesc suplimentar la contribuția pentru asigurări sociale – pensii, un procent de 4%, iar pentru condiții speciale de muncă procentul este de 8%.

Pe lângă toate acestea, românii care desfăşoară activităţi independente (medicii, avocaţii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii etc.) nu mai plătesc contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi, ci la nivelul salariului minim pe economie.

Nu în ultimul rând, tot de la 1 ianuarie, a fost schimbat și regimul de impozitare pentru microîntreprinderi, care vor plăti un impozit de 1% la venituri, dacă au afaceri de până la un milion de euro (până acum pragul de impozitare era la 500.000 la un milion de euro).

Tema conflictului din PSD este artificială

De la începutul guvernării PSD, au tot fost lansate scenarii privind presupuse conflicte în partid, scenarii care urmăresc să provoace din interior o scindare a partidului.

Astfel de lucruri au menirea să arate o așa zisă fragilitate, instabilitate și nesiguranță și implicit să determine efecte negative privind imaginea și performanța partidului nostru. Vreau să subliniez însă că aceste scenarii sunt total nefondate, ele fiind promovate de interese adverse ale PSD și ale guvernării.

PSD rămâne unit și își vede în continuare de treabă pentru realizarea programului de guvernare. Nu s-a scindat și nici nu există niciun motiv care să slăbească unitatea internă a partidului.

PSD a guvernat bine, a reușit să îndeplinească peste 90% din programul de guvernare pe anul 2017 și se menține în preferințele românilor la același nivel de la alegerile din 2016. Dovadă stau sondajele de opinie care mențin PSD la 45-46% din opțiunile românilor.

Guvernarea noastră merge foarte bine și performează. O arată rezultatele economice esențiale: creștere economică peste media europeană (7% pe 2017), deficit bugetar în parametri (sub 3%). Și prognozele sunt bune și ne dau speranțe că în 2018, românii vor trăi mai bine. România va avea în premieră un PIB mai mare de 200 de miliarde de euro, creșterea economică este prognozată la 5,5%, bugetul este orientat spre dezvoltare și investiții cu priorități educație, sănătate și infrastructură.

În concluzie: PSD rămâne solidar și determinat să îndeplinească măsurile asumate în fața românilor. Orice inițiativă privind partidul sau organizarea Executivului vor fi abordate democratic în interiorul PSD așa cum s-a întâmplat și până acum. Nicio decizie majoră a PSD nu s-a luat și nici nu se va lua fără consultarea liderilor partidului în cadrul Comitetului Executiv Național.