Ministrul Funeriu vrea să transforme eşecul elevilor de la Bacalaureat în victoria sa politică

Promovabilitatea scăzută de la examenul de bacalaureat din acest an reprezintă nu doar cel mai mare dezastru înregistrat de sistemul educaţional autohton în ultimele decenii, dar şi un semnal de alarmă extrem grav în ceea ce priveşte modul în care actuala conducere a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înţelege să gestioneze problemele învăţământului românesc. 
În faţa unor astfel de rezultate, minima decenţă l-ar fi obligat pe oricare ministru responsabil să încerce să explice cum s-a ajuns la această situaţie. Actualul ministru al educaţiei, Daniel Petru Funeriu a preferat însă o cu totul şi cu totul altă atitudine. Adoptând un ton triumfalist, el încearcă să-şi facă un titlu de glorie din performanţa şcolară redusă, împroşcând cu noroi atât cadrele didactice, cât şi elevii care au susţinut examenul. 
Prin modul în care a organizat examenul de bacalaureat, Ministerul Educaţiei a “dovedit” tuturor, cât de mult se află elevul în centrul sistemului educaţional. Aşa cum el însuşi a declarat, Daniel Petru Funeriu consideră generaţii întregi de elevi şi absolvenţi, precum şi dascălii acestora drept hoţi, infractori şi corupţi. Toţi sunt doar nişte „şmecheri” şi doar domnia sa şi ministerul pe care îl conduce sunt cei „oneşti, muncitori şi perseverenţi.”  
Nu pot fi de acord cu această tentativă de a transforma eşecul elevilor într-o victorie politică a ministrului Funeriu şi îmi exprim regretul că un ministru al educaţiei este dispus să sacrifice elevii şi dascălii României doar pentru a-şi asigura scaunul guvernamental şi viitorul său politic! 
Noua strategie de corectare a subiectelor (în care nu s-au mai acordat punctaje parţiale), precum şi măsurile organizatorice luate în premieră în acest an (inclusiv, camerele de filmat din sălile de examen) arată clar obiectivele şi intenţiile ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului: Daniel Petru Funeriu a vrut să demonstreze că nivelul elevilor este mult mai jos decât în ultimii ani. Bacalaureatul din 2011 a fost organizat nu pentru a testa ceea ce au învăţat elevii în timpul celor patru ani de liceu, ci pentru a arăta ceea ce nu ştiu şi a confirma astfel spusele preşedintelui Traian Băsescu că şcoala românească produce "tâmpiţi". Ministrul Funeriu reuşeşte astfel “performanţa” politică de a rămâne printre “favoriţii” liderului-suprem de la Cotroceni, chiar dacă pentru aceasta a trebuit să sacrifice zeci de mii de elevi şi să arunce în pragul haosului întregul sistemul de învăţământ. 
Din punctul meu de vedere, ministrul Funeriu a greşit fundamental când s-a apucat să demonstreze nivelul scăzut al performanţei şcolare chiar în momentul examinării finale şi nu s-a ocupat de elevi pe parcursul celor patru ani de liceu. De asemenea, cred că problemele din învăţământul românesc nu se vor rezolva prin terapia de şoc pe care Ministerul Educaţiei o aplică astăzi corpului profesoral şi elevilor din România. Sistemul de învăţământ românesc va putea reveni la normalitate doar atunci când vom reconstrui încrederea tinerilor că „dacă ai carte, ai parte”, când a şti va redeveni o valoare în societatea românească, când vom reda demnitatea dascălilor acestei ţări şi când vom reuşi să asigurăm finanţarea şi investiţiile de care învăţământul are nevoie. 
Pentru rezultatele din acest an la examenul de bacalaureat, desigur, vinovată nu poate fi considerată o singură persoană. Cred însă că în cazul ministrului Funeriu, care îşi asumă decizii majore fără nicio consultare cu partenerii sociali şi factorii de decizie din Parlamentul României, responsabilitatea îi revine în totalitate şi pe cale de consecinţă, ar trebui să-şi dea demisia de onoare. 
Solicit pe această cale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului finalizarea cât mai urgentă a noii programe şcolare pentru liceu, precum şi demararea imediată a unor consultări cu partenerii sociali pentru regândirea întregului examen de bacalaureat. De asemenea, reiterez invitaţia adresată domnului ministru de a participa la lucrările Comisiei de învăţământ din Senat pentru a finaliza împreună raportul pe Legea Educaţiei care introduce şcolile profesionale în învăţământul obligatoriu ca alternativă la liceu.