Doi ani de mandat de vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor

Astăzi se împlinesc doi ani de când am fost ales vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor iar coaliția PSD-UDMR-ALDE se află la conducerea județului Bihor.

În tot acest timp, alături de colegii mei am oferit județului nostru, în primul rând, stabilitate. Ea este necesară pentru a ne putea face datoria față de bihoreni și pentru a obține rezultatele pe care ei le așteaptă de la noi. În ciuda piedicilor puse de PNL (care a încercat prin orice mijloace să ne blocheze activitatea, mergând de la contestarea în instanță a rezultatului alegerilor până la boicotarea ședințelor, nevalidarea ilegală a consilierului PSD sau refuzul de a vota bugetul Consiliului), am îndeplinit în ceea mai mare măsură promisiunile făcute bihorenilor, accelerând ritmul de dezvoltare al județului nostru. Desigur, încă nu am terminat tot ce ne-am propus și cu siguranță, este loc de mai bine.

Unii se laudă mult și fac puțin, iar ceea ce fac iese mai mereu prost și la un preț foarte scump. Noi la Consiliul Județean Bihor am avut o altă abordare și am preferat să muncim și să vorbim mai puțin. În cei doi ani am reușit câteva lucruri importante și aș dori să vă dau doar câteva exemple concludente:
– am finalizat lucrările la noul sediu al Muzeului ”Țării Crișurilor” din Oradea (am făcut în doi ani ceea ce PNL nu a reușit în 8 ani cu doi președinți de Consiliu Județean);
– am repus Aeroportul din Oradea pe harta internațională și am promovat sectorul turistic pentru a atrage cât mai mulți vizitatori în județ;
– am ajutat primăriile să continue implementarea proiectelor esențiale pentru dezvoltarea fiecărei comunități: alimentări cu apă, canalizare, modernizări drumuri, investiții în școli și grădinițe, etc.;
– am inițiat pașii necesari pentru dezvoltarea învățământului profesional de tip dual pentru ca tinerii să învețe meserii respectabile bine plătite;
– am obținut o finanțare de peste 150 milioane euro din fonduri europene nerambursabile pentru modernizarea drumurilor județene.

Sunt reușite incontestabile ale acestui mandat, însă ceea ce este mai important este că avem un plan clar pentru dezvoltarea Bihorului, astfel încât peste doi ani bihorenii să poată simți că trăiesc mai bine într-un județ care se dezvoltă și progresează. Aceasta este prioritatea noastră și în jurul ei sunt construite toate acțiunile noastre.

Coaliția PSD-UDMR-ALDE a dovedit până acum că este una solidă și serioasă. Ne respectăm reciproc și știm să lucrăm în echipă pentru a ne îndeplini ceea ce am promis bihorenilor: dezvoltare și prosperitate. În următorii ani vom continua lucrurile bune pe care le-am început și ne vom concentra eforturile asupra problemelor rămase încă nerezolvate.

Eu vreau să vă mulțumesc și azi, la fel ca în fiecare zi, pentru că prin toată munca dumneavoastră faceți ca toți românii să privească spre județul Bihor cu respect.

Măsuri pentru accelerarea investițiilor: Guvernul PSD ajustează radical legea achizițiilor publice

O legislație clară, simplă, care să conducă la realizarea eficientă a proiectelor, în termene normale, este cheia de boltă a accelerării investițiilor. Aceasta este prioritatea majoră a guvernării PSD în acest an. Și asta se și face!

Guvernul a adoptat ieri o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea pachetului de legi privind achiziţiile publice, astfel încât procedura de atribuire a unui contract să fie simplificată.

În noua formulă se debirocratizează masiv procesul, se reduc termenele se descurajează contestațiile abuzive și se clarifică atribuții instituționale care frânau sau chiar blocau investițiile publice.

Iată câteva soluții prin care se descurajează contestațiile nejustificate:

  • Introducerea CAUȚIUNII pentru depunerea contestațiilor la CNSC
  • Introducerea TAXEI pentru depunerea plângerii la Curtea de Apel
  • Simplificarea procedurii de contestare prin: eliminarea notificării prealabile, reguli clare pentru emiterea deciziilor CNSC, scurtarea termenelor de soluționare a plângerilor la Curtea de Apel, eliminarea dublului control.
  • După semnarea contractului de achiziție singura autoritate care va mai controla legalitatea atribuirii va fi Curtea de Conturi.
  • Ajustarea rapidă a contractelor de achiziții astfel încât să nu se mai irosească timpul pentru reluarea procedurilor de atribuire în cazul unor modificări neesențiale.
  • Reducerea numărului de etape de evaluare a ofertelor (maxim 4).
  • Simplificarea achiziției directe după modelul Comisiei Europene – implementarea art. 137 din Regulamentul 1.268/2012.

Hotărârea privind diminuarea sporurilor personalului medical din Oradea este ilegală

Referitor la declarațiile recente ale domnului Ilie Bolojan, președintele PNL Bihor și primarul municipiului Oradea, vizavi de situația salariilor și sporurilor angajaților din spitalele subordonate Primăriei Oradea, aș dori să fac următoarele observații:

  • În loc să își ceară el scuze față de angajații spitalelor și față de pacienții și rudele acestora pentru criza pe care a generat-o la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) și nu numai, ca de obicei, Ilie Bolojan nu recunoaște că a greșit promovând o Hotărâre de Consiliu Local ilegală și nedreaptă. În mod rușinos, el încearcă să fugă de responsabilitate și dă vina pe alții, nefiind în stare să-și asume o decizie prin care a bulversat funcționarea spitalelor din municipiul Oradea.
  • Ieri, Instituția Prefectului Județului Bihor a stabilit fără nicio urmă de îndoială că prevederile art. 6 din Hotărârea Consiliului Local 439/2018 privind diminuarea sporurilor personalului medical ”au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor legale”, pe cale de consecință a atacat în contencios administrativ hotărârea inițiată de primarul Ilie Bolojan și votată de grupul de consilieri PNL. Vă reamintesc că PSD Bihor a contestat de la bun început această propunere, consilierii noștri votând împotriva ei în ședința Consiliului Local. HCL 439/2018 nu respectă legile în vigoare, reglementările acesteia contravin celor din actele normative de nivel superior. Mai mult, așa cum arată Instituția Prefectului Județului Bihor, procedura nu fost transparentă, cei direct afectați nefiind consultanți. Acest lucru demonstrează că domnul Ilie Bolojan minte grosolan când într-o postare pe Facebook afirmă că ”hotărârea de rectificare a bugetului este perfect legală”.
  • Culmea este că Ilie Bolojan nu mai vrea să recunoască nici conținutul hotărârii de consiliu pe care a inițiat-o! Despre aceasta, în aceeași postare de pe Facebook, spune că ”stabilește valoarea maximă a sporurilor aferente salariilor și nimic altceva”, când de fapt în HCL 439/03.05.2018 la articolul 6 se arată negru pe alb că ”pentru medici se va diminua sporul cu 60%. Reducerea de 60% se va calcula la cota minimă aferentă sporului prevăzut în regulamentul cadru, pentru asistenți se va diminua sporul cu 25%. Reducerea de 25% se va calcula la cota minimă aferentă sporului prevăzut în regulamentul cadru”.
  • Ilie Bolojan a ajuns să îi mintă în față pe orădeni și pe bihoreni într-o încercare disperată și patetică de a ieși dintr-o problemă gravă pe care el și acoliții dumnealui au creat-o, fie din prostie, fie din nepricepere. El merge până acolo încât neagă realitatea pentru a acoperi incompetența administrației pe care o patronează și pentru a-și salva imaginea la care ține atât de mult.
  • În concluzie, înainte să ceară decență și demnitate de la alții, domnul Ilie Bolojan ar trebui să se uite în oglindă și să fie el în stare să ofere aceste lucruri, în caz contrar rămâne un politruc.

hadrian-borcea-upu-demisii-aufmacher-2037045-9-35d1ac48e39ece27bd007e75d1b161fa

Proiectul #România2040 – Prezentarea președintelui Liviu Dragnea

În cadrul Congresului Extraordinar al PSD din 10 martie, președintele partidului, domnul Liviu Dragnea a prezentat proiectul #România2040. Acesta prevede cel puțin șase domenii prioritare prin care România își poate maximiza dezvoltarea.

Redau mai jos, prezentarea domnului președinte.

INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURĂ

Până acum s-a vorbit prea mult și s-a făcut puțin. Trebuie schimbat ceva. Nu putem merge în acest ritm. România are nevoie de o regândire a ritmului de dezvoltare a infrastructurii. Suntem o țară cu decalaje majore față de Occident.  Economiile avansate, au ajuns la nivelul de azi printr-un efort susținut de peste un secol și jumătate și printr-un cumul de condiții.

Dar noi, azi, nu putem beneficia de instrumentele pe care istoria le îngăduia atunci, de la intervenționism la protecționism vamal și de la ajutor de stat nelimitat la deficit oricât de mare.

România are nevoie de o infuzie uriașă de capital care să ne permită un salt investițional în infrastructură pe termen scurt.

În afară de obiectivele stabilite deja pentru autostrăzi și cale ferată, trebuie să facem din România un hub regional de transport și să legăm Bucureștiul cu autostrăzi și cale ferată de mare viteză de Sofia, Belgrad, Budapesta și Chișinău.

Totodată, Aeroportul Otopeni și Portul Constanța vor fi supuse unui proces intens de modernizare și extindere.

AGRICULTURA, al doilea domeniu strategic, reprezintă pentru România nu doar un potențial uriaș de creștere, ci și un mare as în mânecă. O politică agrară bine coordonată, bazată pe subvenții puternice și gândită pe termen lung poate face din țara noastră un furnizor major de alimente pentru întreaga Uniune Europeană. E importantă aici revizuirea legislației în domeniul vânzării terenurilor agricole, așa încât capitalul agricol să rămână și să revină, în majoritatea lui, în proprietatea cetățenilor români. Potențialul nostru agricol reprezintă un avantaj competitiv serios în lupta cu economiile europene, iar dezvoltarea lui continuă și programatică e imperativă.

Un motor puternic al economiei este domeniul RESURSELOR ȘI ENERGIEI, al treilea domeniu strategic. România deține un avantaj net în comparație cu cele mai multe state europene în ceea ce privește rezervele naturale de petrol, gaze, metale, cărbune și ape minerale. Acestor bogății li se adaugă bogăția bazinului hidrografic. Suntem țara cu cel mai bun profil hidroenergetic, termoenergetic și avem o mare perspectivă pentru energia verde. Investind în industriile energiei și resurselor, lansând programul de redeschidere a minelor cu operabilitate ecologică, în principal a minelor de cărbune din bazinele industriale, investind în companii energetice din regiune, realizând interconectarea energetică cu Serbia, Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova, construind reactoarele 3 și 4 la Cernavodă, dar și hidrocentralele și termocentralele pentru care există discuții avansate cu investitorii interesați, România își va consolida rapid independența energetică și va deveni exportator de resurse și energie în toată zona Europei de Est.

Vreau să spun câteva lucruri despre investițiile in extracția de petrol și gaze din Marea Neagră. Le susținem cu toată tăria, dar vrem ca România să aibă un beneficiu important. Adică vreau să fie un raport corect și onest între ceea ce câștigă investitorii și ceea revine statului român.

Avem șansa de a fi singura țară total independentă de importuri de hidrocarburi și de gaze, un jucător major pe piața energiei între Europa și Asia.

Al patrulea domeniu, EDUCAȚIA, este, de departe, cel mai rentabil. Educația depășește, ca impact asupra dezvoltării, orice altă activitate economică sau socială.

România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educației a eșuat. Nu trebuie să ocolim realitatea și nici să ne lăsăm păcăliți de declarațiile politice. România și-a ratat proiectul de educație în primul rând pentru că l-a fragmentat politic. N-am știut să ducem la capăt un proiect solid și unitar, inspirat din exemplul statelor care au reușit. Am preferat să blocăm, să schimbăm, să întoarcem și să experimentăm de fiecare dată când s-a schimbat guvernarea. Asumându-ne asta, trebuie să înțelegem că educația are nevoie de bani și că banii investiți în educație reprezintă cea mai bună afacere a unui stat civilizat.

Pierderea inteligențelor școlare și universitare trebuie oprită printr-un program ambițios de renaștere a învățământului românesc și de cuplare a lui la metodele și standardele occidentale. Vom realiza, printre altele, un proiect universitar de elită, un proiect pilot importat din marile universități de top, o universitate care să fixeze o ștachetă occidentală în învățământul intern și care să păstreze în țară cât mai mult din elitele care au tendința să plece.

Da, educația e cea mai rentabilă investiție a unui stat. Dar rezultatele ei se arată după decenii. De aceea, România trebuie să-și asume un program susținut de investiții în educație pe termen lung. Trebuie să înțelegem acest lucru toți, de la guvern la partide, de la parlament la președinție și la societate.

Al cincilea domeniu strategic, SĂNĂTATEA, exprimă grija și respectul arătat de stat cetățenilor săi. Fără o politică de sănătate solidă, construită strategic, o națiune nu are încredere în destinul ei fizic și moral. Nivelul de trai, calitatea vieții și energia generală a societății decurg, în mare măsură, din forța sistemului medico-sanitar. În perspectiva programului de dezvoltare pe termen lung, România e obligată să construiască o infrastructură de sănătate puternică, să îmbunătățească radical veniturile personalului medical, să ridice standardele sistemului public de sănătate și să încurajeze fiscal și legislativ investițiile private în domeniul sănătății.

Primii pași în acest efort de lungă durată au fost deja făcuți de guvernarea noastră prin creșterea semnificativă a salariilor medicilor și personalului medical și prin demararea proiectelor de construcție a celor opt spitale regionale, a spitalului republican și a spitalului metropolitan din București. Dar aici e doar începutul unei gândiri de perspectivă, care trebuie consolidată științific și integrată în programul general de dezvoltare strategică.

Al șaselea domeniu strategic pe care îl avem în vedere este industria IT. În 2040 România va deveni principalul centru tehnologic IT si Comunicații din Europa Centrală și de Est.

Prin măsurile de politici publice adoptate până acum – facilități acordate programatorilor, scutirea de impozit pe 10 ani pentru centrele de cercetare dezvoltare, schemele de ajutor de stat pentru IT și creșterea numărului de locuri în învățământul de profil, am stimulat amplificarea ponderii sectorului IT&C la PIB la 5,1% în 2017, peste sectorul Agricultură. Sectorul IT&C a generat o valoare adăugată brută în 2017 în România de10 miliarde euro.

Digitalizarea și implementarea unor sisteme Cloud pentru administrația publică, stimularea start up urilor de înalta tehnologie prin scheme de tipul Start Up Nation, construirea de incubatoare tehnologice in universități și licee și adaptarea numărului de locuri în Universități pentru acest domeniu sunt doar câteva măsuri care vor împinge ponderea în PIB a sectorului IT și Comunicații în 2040 la peste 12% din PIB.

Alte măsuri care pot să contribuie la creșterea sectorului IT&C sunt cele privind mărirea deducerilor fiscale pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare și achiziția de tehnologii dar și cele referitoare la susținerea granturilor de cercetare-dezvoltare precum si înființarea unui Fond de investiții în tehnologie necesar pentru crearea unei infrastructuri de inovare, cercetare, dezvoltare și transfer tehnologic. Toate aceste măsuri au ca scop dezvoltarea acestui sector care poate implementa tehnologie nouă de înaltă calitate în toate domeniile și poate transforma România într-un adevărat HUB REGIONAL în domeniul IT”.

Obiective noi în programul Guvernului Dăncilă

Toate angajamentele asumate de PSD în campanie se regăsesc în programul asumat de Guvernul Dăncilă. Au fost eliminate doar unele măsuri care au fost introduse de guvernul Tudose, dar care nu au fost promise în campania electorală și s-au adăugat câteva obiective noi.

Printre aceste obiective noi se numără:

  • înființarea Casei de Comerț a României care să medieze oferta cu cererea de bunuri, în special în ce privește bunurile alimentare sau animale, mai multe investiții în obiective care vor fi finalizate cel târziu în 2020: Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național de Artă din București;

  • modernizarea Operelor din Iași și Cluj.

  • crearea a 15 centre regionale de arhivă la nivelul fiecărei Curți de Apel.

  • o nouă lege a achiziției terenurilor agricole care să prevadă obligația proprietarilor de a utiliza terenurile agricole achiziționate, precum și posibilitatea ca statul român să achiziționeze terenuri prin ADS.

  • definirea mai detaliată a produselor deficitare în balanța comercială care vor fi susținute prin programe multianuale: continuarea Programului Tomate; susținerea pentru rasele de porc Bazna și Mangalița, dar și pentru creșterea suinelor, în general; susținerea activităților de reproducție, incubație sau creștere a păsărilor; colectarea și comercializarea lânii; susținerea pescuitului și acvaculturii; susținerea pentru rasele de taurine Bălțata Românească și Bruna; susținere pentru creșterea bivolițelor.

  • peste 90% avizările și transmiterea documentelor în cadrul ministerelor se va face în format electronic, după modelul din Parlamentul European.

  • posibilitatea ca românii din afara țării să plătească online, prin cardurile bancare, contribuțiile de asigurări sociale pentru a-și asigura pensia în România după revenirea în țară. Această prevederea va fi inclusă în noua Lege a pensiilor.

În noul Program de Guvernare nu se mai regăsesc măsurile care au fost deja realizate în 2017, precum și măsurile la care s-a renunțat în urma discuțiilor politice și cu societatea civilă sau partenerii sociali. Dintre acestea, aș aminti:

  • contribuția de solidaritate (de subliniat că această măsură nu a fost asumată în campania electorală, ea a fost introdusă în programul Guvernului Tudose);
  • taxa pe e-uri.Nici această măsură nu exista în programul angajat în campanie, fiind introdusă în programul Guvernului Tudose. În schimb se va extinde lista de e-uri interzise în industria alimentară din România.
  • majorarea pedepselor pentru agresarea funcționarilor publici. Oportunitatea unei astfel de măsuri va putea fi analizată, dar nu cu titlul de obligație pentru Ministerul Justiției. Nici această măsură nu era prevăzută în programul angajat în campanie.
  • impozitul pe gospodărie.Este important să se facă distincția între impozitul pe gospodărie și impozitul pe venitul global!

Introducerea „impozitului pe gospodărie” era o metodă pentru stabilirea veniturilor globale. S-a renunțat la această metodă, dar nu la „Venitul global” care se va putea stabili prin unificarea bazelor de date din ANAF și din celelalte instituții publice. Globalizarea veniturilor se menține întrucât este necesară pentru a se putea acorda scutirea de impozit pentru veniturile de până în 2.000 lei și scăderea impozitului de la 16% la 10% pentru diferența care depășește acest prag. Deci angajamentul din campanie privind scutirea de impozit se menține și s-a înlocuit doar metoda prin care se poate realiza acest lucru.

Programul de Guvernare pentru perioada 2018 – 2020 poatre fi consultat aici.

Investiții de 77 milioane euro ale Guvernului PSD în proiectele de dezvoltare ale județului Bihor

Eveniment deosebit de important astăzi la sediul Consiliului Județean Bihor cu participarea domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, domnul Marius Nica, ministru delegat pentru fonduri europene și domnul Adrian Gâdea, secretar de stat în Ministeru al dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.
Au fost semnate contractele de finanțare pentru proiecte majore de dezvoltare ale județului Bihor. 

Este vorba despre două proiecte ale Consiliului Județean finanțate prin Programul Operațional Regional (POR) și două proiecte derulate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 2). Prin POR se asigură banii pentru amenajarea etajului I, a curții şi împrejmuirea noului sediu al Muzeului Țării Crișurilor, precum și pentru construirea Drumul Apusenilor (etapa 1 între Beiuş – Stâna de Vale – Coada Lacului – Remeţi). Prin PNDL 2 vor fi implementate proiectele privind reabilitarea şi modernizarea DJ 764 Beiuş – Roşia – Aştileu – Aleşd (în lungime de 33,655 km) și reabilitarea şi modernizarea DJ 767/767C între DN 76 (Sâmbăta) – Dobreşti – Lunca Sprie – DJ764 (în lungime de 21 km). În cursul lunii decembrie urmează să fie semnat și contractul pentru continuarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a DJ 767A Uileacu de Criş (DN1) – Bălaia – Burzuc – Sârbi (DN 19E), o altă investiție făcută prin PNDL dar și efortul Consiliului Județean.

Valoarea totală a acestor proiecte se ridică la peste 77 milioane de euro, fiind pentru prima dată când județul nostru primește o investiție atât de mare din partea Guvernului.

1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-0 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-1 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-2 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-3 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-4 1a6aa198a93601490ecf752d044f5f9f-5