Măsuri pentru accelerarea investițiilor: Guvernul PSD ajustează radical legea achizițiilor publice

O legislație clară, simplă, care să conducă la realizarea eficientă a proiectelor, în termene normale, este cheia de boltă a accelerării investițiilor. Aceasta este prioritatea majoră a guvernării PSD în acest an. Și asta se și face!

Guvernul a adoptat ieri o Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea pachetului de legi privind achiziţiile publice, astfel încât procedura de atribuire a unui contract să fie simplificată.

În noua formulă se debirocratizează masiv procesul, se reduc termenele se descurajează contestațiile abuzive și se clarifică atribuții instituționale care frânau sau chiar blocau investițiile publice.

Iată câteva soluții prin care se descurajează contestațiile nejustificate:

  • Introducerea CAUȚIUNII pentru depunerea contestațiilor la CNSC
  • Introducerea TAXEI pentru depunerea plângerii la Curtea de Apel
  • Simplificarea procedurii de contestare prin: eliminarea notificării prealabile, reguli clare pentru emiterea deciziilor CNSC, scurtarea termenelor de soluționare a plângerilor la Curtea de Apel, eliminarea dublului control.
  • După semnarea contractului de achiziție singura autoritate care va mai controla legalitatea atribuirii va fi Curtea de Conturi.
  • Ajustarea rapidă a contractelor de achiziții astfel încât să nu se mai irosească timpul pentru reluarea procedurilor de atribuire în cazul unor modificări neesențiale.
  • Reducerea numărului de etape de evaluare a ofertelor (maxim 4).
  • Simplificarea achiziției directe după modelul Comisiei Europene – implementarea art. 137 din Regulamentul 1.268/2012.

Ies la iveală motivele pentru care DNA și Parchetul Înaltei Curți s-au opus reformei Justiției și introducerii răspunderii magistraților

Dacă legislația din România ar fi conținut reglementări funcționale privind răspunderea magistraților, abuzurile care reies din înregistrările privind contrafacerea unor probe la DNA Prahova nu ar fi avut loc, pentru că procurorii s-ar fi temut că pot fi trași la răspundere. După cum am putut vedea cu toții din înregistrările date publicității, procurorii care au participat la acele infracțiuni nu se tem deloc că ar putea răspunde în fața legii.

Fabricarea de probe reprezintă cea mai clară situație în care un magistrat își exercită atribuțiile cu rea-credință, cu scopul de a condamna o persoană despre care știa că nu a comis faptele. Mai mult, procurorii incriminați au folosit DNA pentru a face o expertiză grafologică prin care să își confirme propriul fals, știind că în prezent legislația nu oferă mecanisme prin care astfel de expertize să poată fi verificate sau contestate.

Conducerea DNA a avut o reacție virulentă împotriva unor amendamente depuse în Parlament pentru transpunerea în legislația românească a Directivei 2016/343, privind dreptul la prezumția de nevinovăție și la un proces corect. Conform acestor amendamente, cei care sunt acuzați pe baza unor probe contrafăcute sau expertize false vor putea să le contra-expertizeze și vor putea demonstra astfel falsul practicat de procurori.

Toate aceste lucruri arată motivele reale pentru care reprezentanții DNA și ai Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PÎCCJ)s-au opus vehement reformei justiției în urma căreia vor putea fi trași la răspundere pentru abuzurile lor și nu vor mai putea falsifica probele din dosar.

DNA și Parchetul ÎCCJ încalcă legea și se auto-incriminează

În urma dezvăluirilor privind contrafacerea unor probe într-o cauză penală, procurorii DNA și de la Parchetul ÎCCJ au comis mai multe infracțiuni evidente, care trebuie sancționate urgent, pentru că nimeni nu este mai presus de lege. Este intolerabil ca cei care trebuie să investigheze încălcarea legii, sunt ei înșiși autorii unor infracțiuni și continuă să își exercite funcția din care pot influența în mod evident evoluția anchetei.

Despre ce este vorba?

În primul rând, despre difuzarea de informații dintr-o cauză penală aflată în desfășurare. În comunicatul în care DNA a răspuns acuzațiilor sunt publicate interceptări care constituie probe într-un dosar aflat în desfășurare ceea ce încalcă flagrant prevederile din Codul Penal, art. 277, alin. 2.

Art. 277 (2) Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către un funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

În același timp a fost devoalată tentativa de manipulare a DNA care a încercat că prezinte acele interceptări ca o probă a unui șantaj care ar fi avut loc înainte de difuzarea la Antena 3 a înregistrărilor care îi incriminau pe procurorii DNA. În realitate acele interceptări în care un martor spune că urmează să fie difuzate înregistrări compromițătoare la adresa procurorilor DNA, au avut loc după ce presupusul autor al șantajului, fostul deputat Vlad Cosma, depusese deja o plângere penală împotriva acestora. Deci șantajul este lipsit de obiect.

Mai mult decât atât, difuzarea în presă a unor informații privind „activități vădit ilegale” ale unor autorități ale statului nu intră sub incidența restricțiilor privind divulgarea informațiilor dintr-o cauză penală. Prin urmare, nici Vlad Cosma, nici jurnaliștii de la Antena 3 și România TV nu pot fi incriminați pentru difuzarea acelor informații despre abuzurile procurorilor DNA.

Codul Penal Art. 277 (4) – Nu constituie infracțiune fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activități vădit ilegale comise de autorități într-o cauză penală.

O altă infracțiune a procurorilor este favorizarea infractorului. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde s-a depus plângerea penală înainte de publicarea înregistrărilor, i-a informat pe procurorii acuzați de denunțul depus împotriva lor, în condițiile în care aceștia nu aveau calitatea de suspecți, ce le-ar fi conferit dreptul de a fi informați despre acuzațiile împotriva lor. Drept urmare, aceștia au chemat la audieri un martor pe care l-au provocat să vorbească despre înregistrările la care se făcea referire în dosar. Aceste audieri au fost apoi publicate în comunicatul DNA pentru a crea o percepție în favoarea procurorilor incriminați de înregistrări. Prin aceasta, Parchetul ÎCCJ a încălcat în mod flagrant Art. 269 din Codul Penal (pe lângă faptul că, la rândul lor, au divulgat informații dintr-o cauză penală cu riscul de a zădărnici aflarea adevărului).

Codul Penal art. 269 (1): Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Nu trebuie trecute cu vederea nici infracțiunile împotriva înfăptuirii justiției. Șeful secției penale a DNA Prahova a recunoscut public, în conferință de presă, că a introdus într-un dosar probe contrafăcute. Faptul că procurorul Lucian Onea a admis public, în fața presei și a opiniei publice, că a primit probele contrafăcute de la deputatul Vlad Cosma și nu de la așa-zisul cetățean din Republica Moldova reprezintă un auto-denunț involuntar care dovedește fără putință de tăgadă comiterea infracțiunii de „producere și  ticluire de probe nereale”.

Codul Penal Art. 268 (2) „Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existența unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”

Prin urmare, teoria „pixelului albastru” prin care DNA a insinuat că înregistrările incriminatoare ar fi fost contrafăcute cade în totalitate din moment ce există probe materiale (înscrisurile falsificate) și declarația oficială a șefului secției DNA Prahova care confirmă utilizarea probelor falsificate.

Într-un stat normal, imediat după acest auto-denunț live, instituțiile de cercetare penală ar fi trebuit să înceapă ancheta împotriva celor care s-au auto-incriminat. Într-un stat de drept, procurorii care sunt incriminați ar fi trebuit suspendați pe perioada anchetei, întrucât aceștia au demonstrat că pot falsifica probe și pot intimida martorii care ar depune mărturie împotriva lor.

În afară de infracțiunile de mai sus care sunt de domeniul evidenței, fiind confirmate chiar de către procurorii DNA, cred că în urma unei anchete serioase și imparțiale se mai pot stabili multe alte infracțiuni, precum fals și uz de fals, înșelăciune, abuz în serviciu, represiune nedreaptă etc.

 

Obiective noi în programul Guvernului Dăncilă

Toate angajamentele asumate de PSD în campanie se regăsesc în programul asumat de Guvernul Dăncilă. Au fost eliminate doar unele măsuri care au fost introduse de guvernul Tudose, dar care nu au fost promise în campania electorală și s-au adăugat câteva obiective noi.

Printre aceste obiective noi se numără:

  • înființarea Casei de Comerț a României care să medieze oferta cu cererea de bunuri, în special în ce privește bunurile alimentare sau animale, mai multe investiții în obiective care vor fi finalizate cel târziu în 2020: Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național de Artă din București;

  • modernizarea Operelor din Iași și Cluj.

  • crearea a 15 centre regionale de arhivă la nivelul fiecărei Curți de Apel.

  • o nouă lege a achiziției terenurilor agricole care să prevadă obligația proprietarilor de a utiliza terenurile agricole achiziționate, precum și posibilitatea ca statul român să achiziționeze terenuri prin ADS.

  • definirea mai detaliată a produselor deficitare în balanța comercială care vor fi susținute prin programe multianuale: continuarea Programului Tomate; susținerea pentru rasele de porc Bazna și Mangalița, dar și pentru creșterea suinelor, în general; susținerea activităților de reproducție, incubație sau creștere a păsărilor; colectarea și comercializarea lânii; susținerea pescuitului și acvaculturii; susținerea pentru rasele de taurine Bălțata Românească și Bruna; susținere pentru creșterea bivolițelor.

  • peste 90% avizările și transmiterea documentelor în cadrul ministerelor se va face în format electronic, după modelul din Parlamentul European.

  • posibilitatea ca românii din afara țării să plătească online, prin cardurile bancare, contribuțiile de asigurări sociale pentru a-și asigura pensia în România după revenirea în țară. Această prevederea va fi inclusă în noua Lege a pensiilor.

În noul Program de Guvernare nu se mai regăsesc măsurile care au fost deja realizate în 2017, precum și măsurile la care s-a renunțat în urma discuțiilor politice și cu societatea civilă sau partenerii sociali. Dintre acestea, aș aminti:

  • contribuția de solidaritate (de subliniat că această măsură nu a fost asumată în campania electorală, ea a fost introdusă în programul Guvernului Tudose);
  • taxa pe e-uri.Nici această măsură nu exista în programul angajat în campanie, fiind introdusă în programul Guvernului Tudose. În schimb se va extinde lista de e-uri interzise în industria alimentară din România.
  • majorarea pedepselor pentru agresarea funcționarilor publici. Oportunitatea unei astfel de măsuri va putea fi analizată, dar nu cu titlul de obligație pentru Ministerul Justiției. Nici această măsură nu era prevăzută în programul angajat în campanie.
  • impozitul pe gospodărie.Este important să se facă distincția între impozitul pe gospodărie și impozitul pe venitul global!

Introducerea „impozitului pe gospodărie” era o metodă pentru stabilirea veniturilor globale. S-a renunțat la această metodă, dar nu la „Venitul global” care se va putea stabili prin unificarea bazelor de date din ANAF și din celelalte instituții publice. Globalizarea veniturilor se menține întrucât este necesară pentru a se putea acorda scutirea de impozit pentru veniturile de până în 2.000 lei și scăderea impozitului de la 16% la 10% pentru diferența care depășește acest prag. Deci angajamentul din campanie privind scutirea de impozit se menține și s-a înlocuit doar metoda prin care se poate realiza acest lucru.

Programul de Guvernare pentru perioada 2018 – 2020 poatre fi consultat aici.

Modificările la legile Justiției s-au făcut cu consultarea magistraților

Am auzit în spațiul public ideea că modificările la legile Justiției s-ar fi operat împotriva voinței magistraților. Nimic mai fals!

Majoritatea modificărilor reprezintă amendamente preluate de la CSM, AMR și UNJR. Ba mai mult, nu există nicio prevedere care să aducă o îngrădire a sistemului judiciar!

UNJR este principala asociație a judecătorilor, AMR are peste 1000 de membri, iar CSM reprezintă toți magistrații din România.

Toate aceste organe reprezentative au fost invitate la dezbaterile din Parlament și au depus amendamente, spre deosebire de situația Legilor lui Macovei (actualele legi ale Justiției) care au fost adoptate de Guvernul Boc prin angajarea răspunderii, fără avizul CSM și fără consultări cu magistrații. Pe de altă parte, conform articolului 61 din Constituție, ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”. Așadar, Parlamentul are toată legitimitatea de a opera modificări în legislație. Dacă nu Parlamentul poate schimba legile, mă întreb cine oare? DNA sau SRI, după bunul lor plac?